După ce Guvernul Cioloş a triplat chiriile modice pentru locuinţele ANL, în încercarea de a le apropia de valorile din piaţă, Guvernul Grindeanu a realizat un proiect de lege care scade cu până la 50% nivelul chiriilor, revenind la vechile valori.
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) a publicat la începutul acestei luni un proiect de lege care modifică modalitatea de calcul a chiriilor ANL.
Astfel, dacă astăzi chiriaşii unei garsoniere ANL plătesc cel puţin 170 de lei, în noua variantă vor achita cel puţin 85 de lei, adică o scădere de 50%. La fel, chiriaşii care locuiesc în apartamente cu două camere, care acum plătesc minim 237 lei, după noile calcule vor plăti cel puţin 120 de lei. În cazul celor care au închiriat trei camere în blocurile ANL, de la circa 300 de lei cât trebuie să plătească acum, chiria se reduce la minim 150 lei.
Forma actuală de calcul a chiriilor ţine cont de suprafaţa locuinţei, de valoarea de înlocuire a construcţiei, de amortizarea imobilului, de cheltuielile de întreţinere, reparaţii şi administrare. În plus, chiria este stabilită în euro, pe baza cursului valutar din data de 30 septembrie a fiecărui an. Mai mult, nivelul chiriei lunare se ponderează cu un coeficient specific rangului localităţii în care se află imobilul. Acest indicator variază între 0,8, specific satelor, şi 1, pentru Bucureşti. Valoarea rezultată se mai ponderează cu un coeficient de venit. Pentru chiriaşii al căror venit pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim brut pe economie, indicatorul este de 0,9, pentru cei care depăşesc această valoare, dar nu ajung să câştige dublul salariului minim brut pe economie, coeficientul este de 0,95, iar celor cu venituri peste dublul salariului minim li se aplică o cotă de 1.
Proiectul Guvernului propune diminuarea cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii de la 1,11% din valoarea de înlocuire a construcţiei la maxim 0,8% din valoarea de înlocuire a construcţiei; coeficientul specific rangului localităţii se extinde între 0,6, specific satelor, şi 1, pentru Bucureşti; coeficientul de venit scade la 0,8 pentru chiriaşii al căror venit pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim brut pe economie; şi, pentru a reduce şi mai mult chiriile, Guvernul mai ponderează chiriile şi cu un coeficient care ţine cont de anul de recepţie al blocului ANL, care variază între 0,85, pentru imobilele construite până la finalul anului 2004, şi urcă la 1 pentru cele ridicate începând cu 2016.
O altă modificare arată că valoarea de înlocuire a construcţiei nu va mai fi actualizată anual prin ordin de ministru, ci va fi actualizată cu rata inflaţiei.
Mai mult, pentru chiriaşii care depăşesc vârsta de 35 de ani, cota de 1% din valoarea de înlocuire a construcţiei care revenea primăriilor se reduce la maxim 0,5%.
„Prin modificarea şi completarea coeficienţilor de ponderare, cuantumul chiriilor se diminuează, în medie, cu circa 40% faţă de suma rezultată prin aplicarea modului actual de calcul“, se arată în proiectul legislativ.
Motivul: chiriile prea mari
Iniţiatorii proiectului susţin că, în prezent, chiria locuinţelor ANL destinate tinerilor „este apreciată ca fiind mare“.
„La nivelul MDRAPFE au fost numeroase sesizări cu privire la calculul chiriei locuinţelor ANL şi în acest moment încercăm să găsim o soluţie cu privire la problemele sesizate“, au răspuns pentru Capital reprezentanţii ministerului.
În motivarea actului normativ se precizează că reprezentanţii autorităţilor publice locale au semnalat faptul că există chiriaşi care au renunţat la contractele de închiriere, ca urmare a creşterii cuantumului chiriei prin aplicarea actualelor prevederi legislative.
Chiar şi cu triplarea chiriilor, cheltuielile cu apartamentele ANL sunt departe de a ajunge din urmă valorile practicate pe piaţa liberă. Cu toate acestea, autorităţile locale din mai multe oraşe au avertizat că locatarii ANL vor renunţa la contractele de închiriere.
Spre exemplu, primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, a anunţat că peste 40% dintre chiriaşii din municipiu şi-au exprimat intenţia de a renunţa la contracte, motiv pentru care a cerut ministerului Dezvoltării reducerea tarifelor.
„De la 90 de lei o garsonieră, se ajunge la 270 de lei. La un apartament banal, cu două camere, se ajunge de la 230 lei, la 500 de lei. Este un lucru care, peste noapte, generează probleme“, a declarat Florea.
Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) a finalizat până acum 33.219 locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, pe care a cheltuit peste 3 mld. lei. În ultimii opt ani, chiriaşii au cumpărat 2.929 din aceste apartamente, iar în evidenţele ANL figurează acum circa 30.270 de unităţi închiriate.
Cine stă în ANL-uri
Majorarea chiriilor realizată de fostul Guvern a venit pe fondul constatărilor făcute de Banca Mondială într-un raport pe care ministerul Dezvoltării l-a folosit pentru a redacta Strategia Naţională a Locuirii.
„Aceste locuinţe nu aduc chiria necesară pentru întreţinerea clădirilor şi în acelaşi timp utilizează fonduri şi resurse de la locuinţele pentru cei săraci sau locuinţele sociale“, se precizează în strategia ministerului. Ba mai mult, autorităţile române recunosc că majoritatea subvenţiilor publice oferite în sectorul locuirii vizează familiile cu venituri medii şi că banii statului sunt direcţionaţi către beneficiari care nu au nevoi urgente.
Cheltuirea greşită a banilor publici în domeniul locuirii este evidentă chiar din datele ANL. Încă din 2009, statul a oferit posibilitatea chiriaşilor ANL să achiziţioneze locuinţele pe care le ocupau. Primii cinci ani au fost timizi, cu doar 652 locuinţe înstrăinate, însă în ultimii trei ani lucrurile s-au schimbat radical. Interesant este că în 2014, aproape o treime din cele 585 de locuinţe ANL vândute au fost cumpărate de chiriaşi cu banii jos, iar anul următor 20% dintre unităţile înstrăinate au fost achiziţionate din surse proprii. Rezultatul este surprinzător în condiţiile în care la iniţierea procesului de vânzare a locuinţelor ANL închiriate, autorităţile publice vorbeau despre faptul că locatarii acestor blocuri nu îşi permit să cumpere. Mai mult, anul trecut, majoritatea locuinţelor au fost vândute prin rate lunare la primărie. Cei care apelează la această metodă trebuie să achite un avans de minim 15% din valoarea locuinţei, iar dobânda percepută de primărie este similară cu cea a programului Prima Casă. Deşi se acceptă un avans mult mai mic, de doar 5%, prin Prima Casă au fost cumpărate anul trecut sub 20 de apartamente ANL.