„Suntem pregătiți să intrăm în Schengen, iar nivelul scăzut al contrabandei e un indicator important cu privire la gradul de securizare a frontierelor”, a declarat Oana Iacob, Manager Relații Guvernamentale JTI România. Ea a adăugat că „politica fiscală este un factor esențial în reducerea pieței negre, iar autoritățile din țările vecine, care doresc să adere la UE, ar trebui să învețe din ceea ce s-a întâmplat în trecut în România, din cauza taxării. De exemplu, înaintea războiului, JTI Moldova aducea produse din Ucraina fără taxe vamale, iar acum importă din România cu taxe vamale de 3 euro la mie, ceea ce duce la sporirea poverii fiscale. În plus, autoritățile de la Chișinău pregătesc o creștere de acciză cu mult mai mare decât prevede calendarul existent. Acesta este un factor perturbator pentru companiile care operează pe această piață, unde lipsa de predictibilitate a dus deja la retragerea unuia dintre cei mai importanți jucători, cu potențial de risc pentru veniturile bugetare, complicând astfel și mai mult situația generată de războiul din apropierea granițelor Moldovei și ale României”.
În ultimii trei ani, în România, contrabanda cu țigarete s-a situat sub nivelul mediu din Uniunea Europeană, de circa 10%, datorită stabilității legislative, predictibilității fiscale și acțiunilor de amploare ale autorităților, după cum spun oficialii companiilor de tutun. „Dar să nu uităm de unde am plecat. De exemplu, în 2010 comerțul ilegal cu țigarete a depășit 36% din cauza măririi bruște și neplanificate a accizei cu 50% în mai puțin de nouă luni. Pierderile anualizate la buget s-au ridicat la peste un miliard de euro, iar contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda CSAT. A durat ani de zile până când piața legală și-a revenit. Cu eforturi mari și resurse importante, în iulie 2022 piața neagră a atins un minim istoric, de 6,1%. În septembrie însă, a crescut cu un punct procentual, până la 7,1%. Diferența de preț între produsele legale și cele de pe piața neagră este de circa 6 lei. O diferență mare, în actualul context inflaționist. Ceea ce înseamnă că este nevoie în continuare de eforturi susținute pentru combaterea comerțului ilicit”, a precizat Oana Iacob.
Când comerțul ilegal scade, crește piața legală și, totodată, taxele plătite la buget. Doar JTI România a virat anul trecut statului circa 5,6 miliarde de lei, însemnând accize, TVA, plus alte taxe și contribuții. Suma e cu peste 14% mai mare față de 2020 și reprezintă aproximativ 80% din cifra de afaceri a companiei.
„Luând în considerare contribuția industriei la PIB, de peste 1,6%, precum și actualul context geo-politic, cred că este absolut necesar ca deciziile referitoare la acest sector economic important să fie luate coordonat, în cadrul unui comitet interministerial pentru controlul tutunului, din care să facă parte Ministerul Finanțelor, al Economiei șamd.”, a punctat Oana Iacob.
„România are a doua cea mai extinsă graniță cu UE, după Finlanda. În eforturile de securizare a frontierelor și de combatere a contrabandei, parteneriatul public-privat este un element cheie. În ultimii doi ani, am extins campaniile publice anti-contrabandă și în Republica Moldova. Acest tip de cooperare între mediul privat onest și autorități ar putea deveni un model de urmat și pentru instituțiile abilitate din țările vecine. Suntem mândri să putem contribui la acțiunile susținute ale autorităților de a menține frontierele sigure și contrabanda la sub 10%. Anul viitor aniversăm 30 de ani în România și cu siguranță vom continua să fim alături de statul român în atingerea obiectivelor sale viitoare”, a mai spus reprezentantul JTI România.
Declarațiile au fost făcute la conferința „Noi responsabilități după intrarea în Schengen. România, prima linie de apărare împotriva contrabandei cu tutun”, organizată de trustul DC News Media Group.
JTI a fost prima companie de tutun care a semnat un Protocol pentru combaterea contrabandei în anul 2005, mai întâi cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, apoi în 2008 cu Autoritatea Națională a Vămilor, respectiv în 2014 cu Direcția Generală a Vămilor. Peste 50 de câini special instruiți pentru depistarea drogurilor, produselor din tutun și a numerarului au fost donați de JTI în ultimii doisprezece ani Autorității Vamale. Începând de anul viitor, Centrul de formare echipe canine din cadrul Vămii va instrui câini și pentru depistarea muniției, în contextul războiului din Ucraina.
În 2013, compania a semnat un Protocol de Cooperare cu Poliția de Frontieră, reînnoit în anul 2018, iar în 2019 JTI a donat echipamente de ultimă generație necesare monitorizării frontierelor. De asemenea, JTI România derulează campanii publice anti-contrabandă în parteneriat cu autoritățile din anul 2010. Campaniile au fost extinse în ultimii doi ani și în Republica Moldova. Campania care se află în momentul de față în desfășurare, cu mesajul „Contrabanda e boală grea”, se derulează pentru prima dată simultan în România și în Republica Moldova.
JTI este una dintre primele multinaționale stabilite local, încă din 1993. Compania a investit până acum peste 250 milioane de euro pe piața locală și, recent, a anunțat o investiție de 60 de milioane de euro în următorii trei ani pentru modernizarea capacităților de producție ale fabricii din București. În momentul de față, aproximativ 75% din producția JTI Manufacturing este exportată în circa 50 țări.
JTI are peste 1.200 de angajați în sediul din București, fabrică și birourile de vânzări din toată țara, și este Angajatorul numărul unu în România, potrivit evaluării realizate de Top Employers Institute, care include 23 companii pe plan local.