Ruinele Turnului Țesătorilor, despre care se știa că a fost demolat în anul 1848 și care a funcționat pentru o anumită perioadă de timp ca închisoare militară, au fost descoperite recent în timpul lucrărilor de restaurare a zidurilor Cetății Medievale Sighișoara.
Anunțul descoperirii arheologice a fost făcut luni de către primarul Municipiului Sighișoara, Ioan Iulian Sîrbu, în cadrul unei conferințe de presă.
Primarul municipiului Sighişoara, Ioan-Iulian Sîrbu, a anunţat, luni, că au fost descoperite ruinele Turnului Ţesătorilor, despre care se ştia doar că a fost demolat în anul 1848 şi a servit la un moment dat ca închisoare militară, care era o enigmă pentru arheologi şi istorici, cercetările arheologice scoţând la lumină şi alte obiecte ceramice rare.
„După cum bine ştiţi, în municipiul Sighişoara, mai exact în Cetatea Sighişoarei, se lucrează prin fonduri europene, prin PNRR, la un proiect în valoare de 12 milioane de lei, care are ca temă şi ca obiectiv principal refacerea tronsoanelor 12, 16 şi 22 din zidul cetăţii. Avem şi o veste bună: la tronsonul 12, aici, unde ne aflăm astăzi, am descoperit împreună cu colegii care se ocupă de acest proiect fundaţia Turnului Ţesătorilor. Ne bucurăm foarte mult să vedem că în continuare în Sighişoara scoatem istoria la lumină. Mai avem multe lucruri de descoperit şi sunt convins că împreună vom reuşi să punem în valoare Cetatea Municipiului Sighişoara aşa cum trebuie”, a declarat primarul Ioan-Iulian Sîrbu într-o conferinţă de presă.
Despre Turnul Ţesătorilor se ştie că a fost ridicat în secolul al XV-lea, într-o etapă de evoluţie a armelor de foc şi că piatra rezultată din demolarea acestuia ar fi fost folosită la pavarea străzilor Cetăţii Medievale.
Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, dr. Nicolae Teşculă, a arătat că descoperirea Turnului Ţesătorilor este una foarte importantă pentru oraş, fiind considerat o enigmă.
„Unul dintre turnurile dispărute ale Cetăţii Sighişoara, una dintre enigmele Cetăţii Sighişoarei a fost descoperită, este vorba despre ruina Turnului Ţesătorilor. Turnul Ţesătorilor a fost construit în secolul al XV-lea, între Turnul Croitorilor şi Turnul Cojocarilor. Se pare că avea trei etaje. Nu era un turn mare, dar este important pentru că aparţinea unei bresle importante, a ţesătorilor, care avea două branşe: ţesătorii în pânză şi ţesătorii în postav. Ulterior, în secolul al XIX-lea, secolul XX, Sighişoara va deveni un centru textil extrem de important în ţara noastră. Turnul a avut şi o altă funcţie, la baza lui a funcţionat o închisoare militară. A fost cea de-a doua închisoare militară a oraşului, prima găsindu-se sub Turnul cu Ceas, unde astăzi este expoziţia Camera de Tortură. În 1846 s-a decis demolarea turnului şi se spune că piatra obţinută în urma demolării a fost utilizată la pavarea unei părţi din străzile Cetăţii. Este o descoperire importantă”, a afirmat dr. Nicolae Teşculă.
Arheologul Adrian Şovrea, de la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, a precizat că în timpul săpăturilor arheologice au fost descoperite fragmente ceramice care se datează din secolul al XIII-lea, un exemplu arătat presei fiind o marcă de olar.
„Este un fragment de culoare roşie dintr-o pastă de argilă amestecată cu nisip destul de fin, iar pe spate are o marcă de olar care se încadrează în secolele XIII-XIV. Sunt rare şi au o cronologie aproape exactă. Istoric ele se întind din secolul IX, dar astfel de ceramică realizată în această formă, ceramică roşie lustruită, este caracteristică pentru primele valuri germane care ajung în Transilvania. Marca de olar din acea perioadă este o cruce înscrisă în cerc ce se regăseşte pe spatele acestui obiect ceramic”, a explicat dr. Adrian Şovrea.
Arheologul Ioan Fedor Pascu a subliniat că ruina Turnului Ţesătorilor este foarte importantă, întrucât este unica mărturie a singurului turn care încă se mai putea descoperi în zilele noastre.
„A fost iniţial un turn cu bază patrulateră ridicat la sfârşitul secolului XIII – începutul secolului XIV, după care, odată cu evoluţia armelor cu foc, turnul a primit o formă hexagonală. Este interesant de văzut zidul masiv cu o lăţime de aproape 1,8 metri, iar singura explicaţie este că în acest zid era şi o scară zidită ce conducea către beciul de arest militar din subsolul turnului”, a arătat Pascu. AGERPRES
