Ministrul Mediului participă la o conferinţă de presă dedicată prezentării, în premieră, a rezultatelor preliminare privind populaţia de urs brun din România în cadrul proiectului „Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România cod SMIS 136899/319056”.

Beneficiar al proiectului este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar parteneri: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Braşov şi Regia Naţională a Pădurilor – RNP Romsilva.

„După analizarea a peste 24.000 de probe recoltate din 25 de judeţe, realizatorii acestui studiu estimează că în România trăiesc între 10.419 şi 12.770 de urşi bruni, evaluarea maximă estimată de specialişti. Nivelul de încredere pentru aceste cifre, conform metodologiei, este de 95%. Aşadar, putem afirma, pentru prima dată în istoria României, cu o bază ştiinţifică solidă, câţi urşi avem în pădure. Până acum am lucrat cu estimări mai mult sau mai puţin controversate. Acestea erau bazate pe observaţii vizuale sau alte metode indirecte, însă astăzi avem o imagine clară, pe baza ADN-ului pe care l-am verificat în fiecare probă”, a spus ministrul Mediului.

Potrivit acestuia, proiectul este unul dintre cele mai ample şi mai ambiţioase desfăşurate vreodată în România.

„Sperăm să punem România pe harta ştiinţifică internaţională, pentru că acesta este cel mai mare şi cel mai complex studiu genetic al populaţiei de urs brun realizat vreodată la nivel mondial”, a afirmat Fechet.

Cercetarea este pur românească, a arătat şeful de la Mediu, pentru că toate analizele s-au făcut în laboratorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” şi au fost folosite echipamente de ultimă generaţie, în conformitate cu cele mai înalte standarde internaţionale.

„În spatele acestor rezultate impresionante stă o bună mobilizare pentru că au fost implicaţi 672 de specialişti în cinegetică. Au avut câini special antrenaţi pentru colectarea probelor din parcurile naturale şi naţionale. Au avut o aplicaţie pentru a asigura trasabilitatea tuturor acestor probe, cu coordonate GPS, cu aplicaţie informatică. Nu vorbim doar de o cercetare ştiinţifică, ci de o schimbare de paradigmă a modului în care gestionăm populaţia de urşi bruni din România”, a arătat ministrul.

Mircea Fechet a subliniat că s-a făcut totodată o zonare naţională a managementului populaţiei de urs brun şi s-a împărţit teritoriul României în patru categorii distincte.

„Vom avea zone cheie pentru conservare acolo unde nu va exista niciun fel de intervenţie asupra populaţiei de urs brun. Vom avea zone de management al conflictelor sau zone de risc, zone de management durabil şi zone marginale. Vor fi locuri unde ursul n-are ce căuta, la fel cum vor fi locuri unde ursul va fi lăsat în pace pentru că va fi la el acasă”, a precizat ministrul Mediului.

În acest context, ministerul urmează să finalizeze planul de monitorizare genetică pe termen lung.

„Vom aproba printr-un ordin de ministru, cel mai probabil, actul normativ până la finalul acestui an în legătură cu zonarea la care m-am referit mai devreme. Însă, concluzia mea este aceea că acest studiu deschide o nouă etapă în gestionarea populaţiei de urs brun şi sper eu că va reprezenta un echilibru între conservare, pe de o parte, şi siguranţa cetăţenilor, între protecţia biodiversităţii şi interesul comunităţilor locale”, a transmis Fechet.

El a adăugat că România are cea mai mare populaţie de urs brun din Europa.

„Suntem campioni şi în legătură cu modul în care evaluăm toate aceste cifre, însă mai ales în lumina acestui număr pe care poate că mulţi îl bănuiau sunt multe localităţi, sunt multe staţiuni unde urşii au devenit o prezenţă aproape zilnică”, a menţionat oficialul.

Drept urmare, susţine ministrul, autorităţile sunt nevoite să ia măsuri de intervenţie.

„Toţi colegii specialişti spun că efectivul optim pentru populaţia de urs în România e undeva în jurul cifrei de 4.000. Bineînţeles că nu ne apucăm să luăm măsuri în sensul diminuării peste noapte a populaţiei de urs brun. În continuare ne interesează statutul de conservare al speciei, dar ne interesează şi mai mult decât atât siguranţa cetăţenilor”, a explicat ministrul Mediului.

Acesta a precizat că va propune modificarea ordonanţei 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora.

„Propunerea este ca în intravilanul localităţii să eliminăm intervenţia graduală. Astăzi, înainte de a lua o decizie care să protejeze cu adevărat populaţia, primarul este obligat mai întâi să alunge ursul, după care să încerce o relocare şi abia apoi are dreptul, conform legii, să împuşte ursul respectiv sau să-l eutanasieze. Voi lăsa libertate reprezentanţilor autorităţilor publice locale, primarilor, să ia decizia pe care o apreciază că ar fi corectă în legătură cu situaţia cu care se confruntă din localitatea respectivă”, a menţionat Mircea Fechet.

În acelaşi timp, va fi simplificat şi procesul birocratic în acest sens.

„În 2025, putem lua decizii mai rapide folosindu-ne de telefoane, de grupuri pe whatsapp sau alte aplicaţii de comunicaţii, de SMS, de orice alt instrument care să permită luarea unei decizii rapide, eficiente, pentru că viaţa omului are întotdeauna prioritate. Nimic nu poate fi mai important decât viaţa”, a afirmat ministrul.

Datele studiului prezentat au fost obţinute pe baza rezultatelor analizelor probelor genetice, a diversităţii genetice şi a structurii populaţionale a speciei de urs brun din ţara noastră. Au fost colectate 24.056 de probe la nivel de fonduri cinegetice şi parcuri naţionale. Fiecare urs este identificat printr-un profil genetic unic, obţinut prin analizarea a 16 markeri ADN.

Studiul a avut la bază următoarele informaţii: rezultatele distribuţiei şi analizelor probelor genetice de urs, colectate la nivel naţional din perioada 2022 – 2025; rezultatele studiilor anterioare referitoare la conservarea şi managementul speciei urs brun la nivel naţional şi regional; estimările oficiale, la nivel de fonduri cinegetice (2002 – 2024); pagubele provocate de urs în perioada 2017 – 2023; incidentele om-urs din perioada 2005 – 2024; apeluri 112 din perioada 2016 – 2024; locaţii ale urşilor monitorizaţi cu sistem GPS; bonitarea fondurilor cinegetice; hărţi şi informaţii referitoare la ariile naturale protejate; fondul forestier; zone agricole şi alte zone cu vegetaţie; intravilan şi zone turistice etc.

Bugetul total al proiectului este de 57,3 milioane de lei, iar perioada de implementare în două etape: iulie 2021 – decembrie 2023 şi ianuarie 2024 – decembrie 2025.