Uncategorized

Raport: Sarcina la adolescente în România

horacredit.ro/

România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescență având numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS.

Autori: Dr. Michaela Iuliana Nanu – Cercetător Științific grad 1 și Dr. Ecaterina Stativa – Cercetător Științific grad 1,  Dr. Daniela Vâlceanu și Dr. Marina Ruxandra Oţelea.

Date statistice:

În România, procentul de mame adolescente (mamele care au născut copiii sub vârsta de 20 de ani) a fluctuat în ultimii ani în jur de 10% (Institutul Național de Statistică, 2017).

  • În 2018, 18.000 de adolescente au devenit mame. Dintre ele, 674 erau sub 15 ani.
  • În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor nord-vest și nord-est, unde creșterea a fost de 11%. La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 sarcini), Dâmbovița (503 sarcini) și Prahova (483 de sarcini). În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290.
  • Din cele 153 de cabinete de planificare familială existente în 2014, 36 s-au închis în ultimii 6 ani.

Consecințe grave

Conform studiilor, prevalența nașterilor premature, precum și deficiențele asociate acestora, sunt mai frecvente la copiii născuți din mame adolescente față de mamele adulte (Imamura și colab., 2007). În plus, se arată că multe mame adolescente întâmpină probleme în perioada sarcinii, exprimate prin anemie, hipertensiune indusă de sarcină și retard de creștere intrauterină mult mai frecvent decât mamele adulte (Cunnington, 2001). Mai mult decât atât, nou-născuții mamelor adolescente au riscuri mai mari de deces. Alte consecințe negative sunt prognosticele nefavorabile privind o sarcină viitoare (Markovitz, Cook, Flick și Leet, 2005) și o dezvoltare cognitivă întârziată pentru mamă și copil (Hobcraft și Kiernan, 2001; Imamura și colab., 2007; Organizația Mondială a Sănătății, 2011). Cel puțin în parte, aceste efecte negative ar putea fi explicate și prin faptul că mamele adolescente se confruntă cu sărăcia și deprivarea de tot felul și adoptă diverse comportamente de risc, cum ar fi fumatul sau consumul de substanțe interzise (Hobcraft și Kiernan, 200; Imamura și colab., 2007). Alte studii au demonstrat că vârsta cronologică singură este un bun predictor al rezultatelor sarcinii, iar mamele adolescente rămân un grup de risc ridicat din cauza caracteristicilor demografice ale dezavantajului social care sunt comune între ele (de exemplu, imaturitatea biologică, îngrijirea prenatală inadecvată, sărăcia, statutul de minoritar, greutatea maternă scăzută înainte de sarcină etc. (Lee, Suhng, Lu, & Chou, 1998; Scholl, Hediger, Huang, Johnson, Smith & Ances, 1992).

Obiectivele studiului:

Pornind de la contextul actual, studiul Sarcina la adolescente în România publicat de UNICEF și Asociația SAMAS pe 8 ianuarie 2021 a avut următoarele obiective:

  1. Analizarea legislației existente privind prevenirea sarcinilor și a nașterilor în rândul adolescentelor, realizată prin analizarea strategiilor și a politicilor din domeniul sănătății, educației și protecției copilului în vederea cunoașterii situației actuale pe plan legislativ.
  2. Identificarea profilului sociodemografic, educațional și cultural al tinerelor expuse riscului de a deveni mame înainte de 18 ani, precum și a opiniilor și atitudinilor lor față de sănătatea reproducerii – realizată prin analiza secundară a datelor provenite din Studiul Sănătății Reproducerii din România.
  3. Identificarea opiniilor, atitudinilor și propunerilor unor profesioniști și decidenți de la nivel central și local în privința măsurilor care ar putea fi cele mai adecvate pentru diminuarea în timp a fenomenului – realizată prin culegerea de informații în cadrul unor discuții de grup (focus 3 grup), în cazul profesioniștilor și al unor discuții individuale (interviu semistructurat), în cazul decidenților de politici publice în domeniul sănătății adolescentului.

Concluzii

  • Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mult decât cele care au absolvit învățământul obligatoriu sau ani de liceu.
  • Vârsta medie pentru prima experiență sexuală este de 15,6 ani, cea mai mică fiind de 9 ani, vârsta medie pentru prima sarcină 15,4 ani, 13 ani fiind cea mai mică, iar vârsta medie pentru prima naștere 15,8 ani, cea mai mică de 14 ani.
  • Nu este o diferență majoră între rural și urban în ceea ce privește vârsta medie a primei sarcini: vârsta medie a primei sarcini în rural este de 15, 4 ani, în urban de 15,3 ani.
  • Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.
  • Majoritatea fetelor afirmă că la momentul interviului erau în relația de iubit, logodnic și prieten cu partenerul primei relații sexuale.
  • 5 % dintre adolescente menționează agresiunea sexuală viol.
  • 40 % nu au vrut să declare în ce relație se aflau cu tatăl copilului la prima sarcină.
  • Ținând cont și de vârsta adolescentelor la prima sarcină menționată mai sus, faptul că atât de multe nu voiau să declare în ce relație se aflau cu tatăl copilului arată vulnerabilitatea acestei relații și importanța implementării măsurilor de informare, educație și planificare pentru atât pentru adolescente, cât și pentru adolescenți.

Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acționeze, acordând o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescente. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Aceste cifre ilustrează amploarea problemei și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora. În ceea ce privește Asociația SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activității de educație în comunitățile defavorizate”, a declarat Marina Oțelea, unul din autorii studiului.

Recomandări

Autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenți dezavantajați social și pentru cei care au abandonat școala, ceea ce sporește riscul pentru un comportament sexual riscant și apariția unei sarcini nedorite.

  1. Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului și o corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități în privința sănătății reproducerii generațiilor tinere și a prevenirii sarcinilor la minore.
  2. Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educația sexuală, sensibilizarea comunității asupra nevoilor specifice în domeniu și asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic și emoțional al adolescentului.
  3. Printre recomandări se numără inițierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii și sexualității, prin revizuirea și adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.
  4. Se mai recomandă și introducerea în programa școlară a educației în domeniul sănătății reproducerii și sexualității ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaționale și axarea programelor pe valori și pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.
  5. Este necesară și reorganizarea serviciilor de planificare familială cu inițierea unor servicii prietenoase pentru adolescenți și tineri și identificarea posibilităților de a reface rețeaua de cabinete de planificare familială/ servicii de sănătate a reproducerii.
  6. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenților, în general și cu prioritate celor defavorizați.
26 - VIZUALIZĂRI
Sursa
SAMAS- programsamas.ro
badabum.ro

Lasă un răspuns

Back to top button