Constantin Mihai Fiscu – Echipa mea pentru Consiliul Local Sighișoara #sepoate #consilierulmeu
Mă bucur mult că am reușit să strâng acești oameni valoroși lângă mine, să concepem împreună un viitor mai demn pentru Sighișoara.
Este o echipă ardeleană și europeană cu un lider sighișorean!
Dorința și nevoia de a schimba destinul urbei noastre ne-au unit!
Nu mai suportăm un concept de stat bazat pe corupție, nepotism și incompetență.
Toți considerăm că Sighișoara a pierdut 30 de ani și dacă nu ne implicăm acum există riscul să mai piardă câțiva ani, în timp ce orașele din împrejurimi înfloresc.
Vrem o Românie europeană, o Sighișoară europeană și un stat de drept, democratic și pluralist.
Michaela Türk: „Acestui oraș îi lipsește o viziune!”
Proaspăt membru PNL, Michaela Türk, candidată pentru Consiliul Local Sighișoara, crede că e timpul pentru o nouă echipă la Primărie. O echipă care să lucreze împreună cu cetățenii, o echipă deschisă în abordarea realității dintr-o altă perspectivă. O echipă liberală: „Suntem pe aceeași lungime de undă, ne cunoaștem, ca sighișoreni, de multă vreme. Ne dorim aceleași lucruri; deși n-am lucrat niciodată împreună, avem șansa să producem o schimbare împreună. Avem aceeași viziune pentru Sighișoara și vom reuși să atragem susținători. Nu se rezumă totul la bani. Am învățat și am experiență în dezvoltarea comunităților locale. Sunt un om pragmatic. Îmi doresc să scuturăm rochia de Cenușăreasă a Sighișoarei, s-o facem iar o prințesă, o perlă a Transilvaniei. Și aș vrea ca sighișorenii să aibă încredere în mine și în sloganul meu: Refresh Sighișoara!”
Michaela Türk: Refresh Sighișoara!
MICHAELA TÜRK are 42 de ani și este absolventă a Liceului Teoretic Joseph Haltrich din Sighișoara, a Facultații de Litere din Sibiu, specialitatea germană-engleză, și a masteratului în Management Public și Integrare Europeană. A urmat pentru scurt timp tradiția familiei sale, profesând la catedră, după care, simțind că vrea mai mult, a devenit consilier pe relații internaționale la Primăria Sighișoara, ocupându-se de orașele înfrățite și de secretariat la cabinetul primarului, apoi de biroul de relații publice, de relația cu școlile, organizarea de evenimente culturale, turism, ONG-uri și mass-media. A fost o perioadă în care a cunoscut personal mai mult de un sfert din populația orașului, ceea ce i-a dat o perspectivă realistă asupra numeroaselor probleme și interese ale concetățenilor.
În 2008-2009, a urmat un curs de formare profesională, în Germania, și a lucrat în Primăria din Weimar – oraș aflat, ca și Sighișoara, pe lista Patrimoniului UNESCO – și în cadrul Ministerului German de Interne – Departamentul pentru minorități.
Din 2010, lucrează la Mihai Eminescu Trust, pe partea de dezvoltare comunitară prin restaurarea patrimoniului cultural și natural. Scrie proiecte și depune o muncă continuă, în mai multe sate din zona Sighișoarei.
„Acestui oraș îi lipsește o viziune!”
Proaspăt membru PNL, Michaela Türk își propune să devină o voce puternică în cadrul organizației locale Sighișoara și să ofere orașului-cetate întreaga sa experiență, în primul rând în ceea ce privește valorizarea patrimoniului UNESCO. Ea crede că la Sighișoara, dat fiind specificul său – fiind singura cetate locuită neîntrerupt din Europa – pot fi făcute lucruri mult mai bune, chiar decât în orașele înfrățite Weimar sau Regensburg. „În România, spune ea, dezvoltarea comunității din perspectiva valorificării și valorizării patrimoniului e o combinație mult mai bună și cred că aș folosi integral experiența pe care o am de la Fundația Mihai Eminescu, în cei 10 ani de când lucrez acolo”.
Dar, ce lipsește Sighișoarei de azi ca să fie la înălțimea orașelor germane cu care e înfrățită? Spre deosebire de mulți colegi de generație, Michaela Türk a putut vedea această problematică atât din interiorul, cât și din afara Primăriei; astfel, ea poate face o analiză comparativă de care Sighișoara are o certă și imperioasă nevoie: „Acestui oraș îi lipsește o viziune. Acum, totul e o reacție la ceva: că a căzut zidul, că a căzut tencuiala… Trebuie obligatoriu definită mai întâi o viziune și pe urmă să fie integrate mai multe paliere, pentru că valorizarea acestui patrimoniu nu înseamnă doar lucrările de restaurare care, desigur, sunt necesare, dar ele trebuie să aibă și o utilitate pentru comunitate; altfel, după 5-7 ani, se ajunge la aceeași situație grea dinaintea ultimei restaurări. Îmi doresc, așadar, integrarea comunității în aceste proiecte în cadrul dezvoltării durabile, cu pilonii săi economico-social și de mediu, care oferă, pe termen lung, beneficii mult mai mari, cu un impact mult mai mare. Îmi doresc să nu se mai spună, mai ales atunci când este vorba de un proiect de dezvoltare a patrimoniul UNESCO, că avem în Primărie un compartiment de patrimoniu de care răspunde un singur om, fără a fi nicicum implicate și alte direcții, cum ar fi Impozite-taxe, Social… de fapt, toate direcțiile Primăriei, pentru că în astfel de situații, cred că e nevoie de o co-responsabilizare a tuturor. Când reușești să mobilizezi mai multe departamente, să iei decizii în colaborare, cred că și comunitatea răspunde altfel.”
„Comunitatea trebuie să fie din nou mândră de patrimoniul său!”
Michaela Türk, o vizionară? Da și… nu numai: „Pe lângă partea de viziune, mai este și partea de comunitate, o comunitate care pare că, un pic, și-a pierdut mândria pentru acest patrimoniu. E adevărat, urmașii sașilor care au construit Cetatea sunt tot mai puțini, iar comunitatea majoritară de azi nu se mai simte neapărat legată de acest patrimoniu. De aceea, ar trebui să luăm în calcul acest lucru: cum putem să facem comunitatea să fie mandră, din nou. Azi, cetatea Sighișoarei a ajuns doar un obiectiv turistic exploatat necontrolat: beneficiem de un turism de masă, dar este un turism de tranzit: turistul vine, vizitează, lasă gunoiul și pleacă. Acest lucru dăunează locuitorilor Sighișoarei. Dacă comunitatea ar fi mândră de patrimoniul său, ar găsi modalități care să atragă mult mai mulți turiști de calitate. O comunitate mai activă are, neîndoielnic, de beneficiat de pe urma lor, pentru că, se știe, beneficiile motivează oamenii. Dacă am avea, de exemplu, mai mulți meșteșugari, mai multe restaurante și cafenele cu produse locale, toți ar avea de câștigat.”
„Este timpul pentru o nouă echipă la Primărie! O echipă liberală!”
Candidată pentru Consiliul Local Sighișoara, Michaela Türk crede că e timpul pentru o nouă echipă la Primărie. O echipă care să renunțe la vechea retorică a promisiunilor deșarte, o echipă deschisă în abordarea realității dintr-o altă perspectivă. O echipă liberală: „Suntem pe aceeași lungime de undă, ne cunoaștem, ca sighișoreni, de multă vreme. Ne dorim aceleași lucruri; deși n-am lucrat niciodată împreună, avem șansa să producem o schimbare împreună. Avem aceeași viziune pentru Sighișoara și vom reuși să atragem susținători. Nu se rezumă totul la bani. Am învățat și am experiență în dezvoltarea comunităților locale. Sunt un om pragmatic. Îmi doresc să scuturăm rochia de Cenușăreasă a Sighișoarei, s-o facem iar o prințesă, o perlă a Transilvaniei. Și aș vrea ca sighișorenii să aibă încredere în mine și în sloganul meu: Refresh Sighișoara!
DANIEL CHEȚAN: „Lumea poate spune despre mine: «Acest om știe ce nemulțumiri avem.»”
Pe Daniel Chețan sighișorenii îl cunosc ca acționar și director general al unei fime de instalații pentru construcții, unde se ocupă de tot ce înseamnă partea tehnică. Are 53 de ani, face parte din a 5-a generație de sighișoreni ai familiei Chețan, a terminat Facultatea de Construcții, secția Instalații, la îndrumarea tatălui său, un redutabil dascăl de matematică al orașului. PNL este singurul partid care l-a motivat, încă din 1991, când a intrat în rândurile tineretului liberal. „Mi-am tocit, atunci, papucii ca să conving lumea să nu-l mai voteze pe Ion Iliescu” – spune Daniel Chețan, pentru care viața politică n-a fost întotdeauna comodă. În 1995 a revenit la Sighișoara; trei ani mai târziu, a ales să se îndepărteze, temporar, de politică, atunci când la alegerile parlamentare a fost numit un candidat de la centru, în dauna unuia din Sighișoara. „Acest scenariu demn de Caragiale și de personajul Agamiță Dandanache mi-a lăsat un gust amar, deși n-am demisionat și n-am migrat către o altă formațiune politică”.
Crede că, acum, este timpul să revină, pentru un proiect convingător, care să aducă bunăstare locuitorilor Sighișoarei. În perspectiva alegerilor locale 2020, Daniel Chețan se regăsește alături de prieteni sighișoreni, într-o echipă liberală, care susține candidatura la Primărie a lui Constantin Mihai Fiscu.
„Interesele orașului sunt deasupra intereselor de partid”
Ce ar schimba, începând chiar din prima zi? În primul rând, relațiile dintre consilierii diferitelor partide. „Îi cunosc pe toți – și pe cei de odinioară și pe cei de acum și pe cei care candidează, de la alte partide. Aș încerca să-i conving că interesele localității sunt deasupra intereselor de partid. Altfel, orașul ăsta n-are șansa de a se schimba în bine. Eu zic că se poate, ducând lupta politică într-o manieră curată, inclusiv în campania electorală. Când ajungem în Consiliul Local, să nu fim dușmani. Când lupta politică este curată, fără atacuri la persoană, eu cred că are de câștigat orașul – și noi asta vrem să facem.”
Dacă-l întrebi ce nu-i place în orașul pe care-l străbate zilnic, el îți va răspunde mai întâi că-l deranjează culoarea cenușie a urbei, murdăria, îmbătrânirea prematură a populației, lipsa de perspectivă… „Nu-mi place cum e îngrijită arhitectura orașului, cum se încadrează în peisaj noile construcții. Nu sunt mulțumit de curățenia din oraș, nu-mi plac balustradele din țeavă gri care delimitează trotuarele în partea de jos a localității… Nu-mi place că nu mai avem tineret în oraș”.
„O școală de meserii vine cu o șansă dublă: pentru tineri și pentru investitori”
Un proiect pe care l-ar susține din prima zi de mandat este cel al înființării unei școli de meserii, în sistemul învățământului dual, cu suportul firmelor din oraș și împreună cu Primăria; este un proiect care ar aduce tinerii în oraș și poate i-ar face să și rămână. De ce meserii are nevoie azi Sighișoara? „Ne confruntăm cu o criză mare de muncitori și de specialiști în construcții. Chiar și de specialiști în restaurarea monumentelor istorice! Un zidar bun va ști că la o casă veche nu are ce căuta cimentul în tencuială, ci numai nisip și var… astea se învață. O școală de meserii vine cu o șansă dublă: pentru tineri și pentru investitori”.
„Primăria are nevoie de implementarea unui management al calității”
O prioritate este și implementarea unui sistem de management al calității la nivelul Primăriei. „Sighișoara este în urma altor orașe, nu are încă așa ceva și nu văd de ce alți consilieri s-ar opune, pentru că e vorba de ceva menit să asigure bunul mers al orașului. De asemenea, m-aș lupta pentru îmbunătățirea modului în care se recepționează lucrările în oraș. Am văzut, de pildă, schimbarea unei conducte de apă. Avem un oraș cu case situate la o sută de metri mai sus unele față de altele. Apa se pompează la o presiune mare, ca să ajungă la cea mai de sus. Asta înseamnă bani foarte mulți cheltuiți în pompare. Problema s-ar putea rezolva din punct de vedere tehnic de comun acord cu cei de la compania de apă, micșorând cu 30% cheltuielile de pompare. Banii am putea atunci să-i investim în calitatea apei, nu în transportul ei și în tratarea prin clorinare.”
„Implică-te! Sighișoara are nevoie de ajutorul tău!”
Daniel Chețan e un om extrem de serios în sfera profesiei, dar, când vorbești cu el, știe să zâmbească și să-ți transmită bucuria întâlnirii cu cartea, cu un specacol de teatru, un film… Singurul regret este că pentru aceste simple acte de cultură trebuie să se deplaseze la Târgu Mureș, fiindcă Sighișoara oferă prea puțin. „La Târgu Mureș, i-am văzut pe Beligan, pe Piersic, pe Marcel Iureș… Erau mulți sighișoreni la spectacolele alea. Mi-a părut bine, dar mi-a părut și rău, pentru că ar fi trebuit să ne întâlnim în orașul nostru…” Mai multe evenimente culturale pentru oamenii orașului și nu doar festivalurile pentru turiști. Iată încă un proiect în care s-ar implica.
Daniel Chețan. Un sighișorean ambițios care promite să schimbe ceva în viața concitadinilor săi și pentru care deviza adresată lui și semenilor este: „Implică-te! Sighișoara are nevoie de ajutorul tău!”.
VOLKER REITER: „Împreună pentru viitor!”
Are toate atuurile celui care a ales Sighișoara din dragoste! Iubind orașul care l-a adoptat, îi vrea, prin definiție, binele, bunăstarea, un viitor prosper!
Volker Reiter are 49 de ani și s-a născut în Germania, dar a ales să fie cetățean al României, cetățean al Sighișoarei.
Prima dată a venit în România în anul 1990 și a fost voluntar într-o Grădiniță Waldorf din Cluj-Napoca. Din 1998 s-a stabilit permanent în Sighișoara, fiind inițial delegat drept Asistent Cultural la Forumul Democrat al Germanilor din Sighișoara, din partea Institutului de Relații Culturale Externe din Stuttgart (ifa), care în perioada 2001-2004, cu fonduri guvernamentale germane, a finanțat dezvoltarea Asociației Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara, precum și amenajarea Burg-Hostel-ului în cetate.
Sighișoara, căreia i-a definit una dintre fațete: aceea de cetate europeană, model al toleranței și păcii interetnice. Festivalul Intercultural ProEtnica și mișcarea de hostelling pentru tineret (prin Asociația Romanian Hostelling) sunt doar două dintre activitățile pe care le-a promovat și în care a avut succes, ca manager de proiect. A venit cu know-how-ul occidental și a reușit – nu fără piedici, însă – să impună un anumit mod de a face lucrurile să funcționeze. Sunt proiecte sensibile și durabile, care țin de turism, de multiculturalitate, dar și de educație și de integrare socio-profesională a tinerilor proveniți din medii social defavorizate – prin activitatea Centrului de Formare și Integrare Profesională „Curcubeu”, un proiect cu finanțare europeană în cadrul programului POSDRU.
„O primărie transparentă și orientată spre cetățean”
Cu toate casele colorate, Sighișoara pare un oraș… gri. De ce? Așa îl văd mulți dintre locuitorii orașului, așa îl vede și Volker Reiter: „Este «gri» pentru că sunt multe lucruri de schimbat, înainte de a putea fi pus cu adevărat în valoare”. Sighișoara are un uriaș potențial turistic și cultural, neexploatat suficient. „Eu vin din Germania și văd foarte multe deficiențe, mai ales în administrarea Primăriei, dar și în administrarea orașului – pentru că astea sunt legate una de alta”. Ce reproșează actualei administrații? „Cu regret, trebuie să spunem că nu sunt folosite într-un mod eficient, judicios, toate resursele existente. Primăria are foarte mulți angajați, dar are și o conducere care nu e în stare să valorizeze acest potențial, în bună parte și pentru că totul este politizat. De ex., la Consiliul local, foarte puține proiecte de hotărâre care au fost inițiate de opoziție au primit aviz favorabil, în raportul de specialitate. Sunt comunicate public în presă numai proiectele inițiate de primar și nu mi se pare corectă această abordare. Eu văd Consiliul local ca o structură care promovează competiția, o structură unde fiecare vine cu ce are mai bun și, după patru ani, alegătorul hotărăște cine a fost competent și cine nu; al cui proiect a fost viabil și al cui nu. Din păcate, nici presa nu e întotdeauna echidistantă, în Sighișoara, și prin aceste abordări pierde orașul.” Ca și el, sunt mulți sighișoreni nemulțumiți de mersul administrației: „Nu există o identificare între Primărie și Cetățean și aici trebuie să lucrăm. Trebuie să facem ca această Primărie să devină odată și-odată transparentă și orientată spre cetățean, să reușim să se identifice cetățeanul cu această urbe”.
„Partenerul angajatului din Primărie este cetățeanul”
PNL vine în fața alegătorilor sighișoreni cu o echipă nouă, care vrea să promoveze un „joc curat”, în alegeri. Volker Reiter crede, sincer, că toți candidații – indiferent că reprezintă partide aflate acum la putere sau în opoziție – „în adâncul sufletului, doresc binele acestui oraș”. Dar binele nu se face doar din vorbe. „E nevoie de un concept bine definit și de resurse bine folosite”, spune candidatul PNL pentru lista de consilieri locali. „Personal, ca manager de proiecte, președinte a două asociații și director de hostel, am experiența necesară pentru a gira un management de calitate și cu rezultate foarte bune. Știu cum poți face un proiect eficient, să faci un plan viabil, să aloci resurse, să urmărești pas cu pas îndeplinirea oricărui proiect, într-un climat armonios cu oamenii și cu maximă eficiență. Mizez mult pe resursa umană care duce un proiect la capăt și pe relațiile interumane, în cadrul proiectului, cu ceilalți parteneri, fie ei ministere sau locuitori ai orașului. Partenerul angajatului din Primărie este, întâi de toate, cetățeanul și de aceea cred că este nevoie de o altă abordare a relației Primărie-Cetățean.”
„Sighișoara a atras mai puține fonduri europene decât comunele din jurul ei”
Care sunt principalele puncte nevralgice ale orașului? Cetatea, prin statutul ei de patrimoniu UNESCO, are nevoie de o atenție sporită – și nu doar pentru că e importantă în promovarea orașului pe o hartă a turismului național și mondial. „E nevoie de o intervenție rapidă și avizată de către specialiști în patrimoniu, dar nu este suficient să reparăm zidurile și să văruim casele. Sighișoara are nevoie de o centură ocolitoare, pentru traficul greu, care va fi benefică, de fapt, pentru întregul oraș. Dar înainte de asta, e necesar să reformăm administrația”, este de părere Volker Reiter. „Este nevoie de proiecte – pe durată scurtă, medie și lungă. De promisiuni nu au dus niciodată lipsă sighișorenii, dar câte s-au împlinit? Transparența, la nivelul activității din Primărie și din Consiliul local, va arăta cetățeanului dacă și cât fac aleșii din ceea ce au promis”.
Prioritățile, spune Volker Reiter, țin de ceea ce are nevoie acum cetățeanul: străzi asfaltate, canalizare. „Bugetul acum este dat peste cap, nu știm ce ne așteaptă într-un viitor apropiat, care va fi nivelul finanțelor publice, însă văd o mare șansă în atragerea fondurilor europene. Sighișoara a atras mai puține fonduri europene decât comunele din jurul ei. În 4 ani, n-a atras decât 2 milioane de euro. Și nici acestea nu sunt cheltuite! Nu înțeleg cum o administrație locală își poate permite așa ceva! N-au vrut? A fost prea complicat? Au avut dubii privind legalitatea ori s-au gândit că «poate noi n-avem nevoie de așa ceva, mai bine ne descurcăm singuri!…». Dar cum să te poți descurca atunci când ai un aparat foarte mare de oameni, cu salarizarea căruia se cheltuie aproape tot bugetul orașului? Nu se mai poate așa!”
„Școala, educația ar trebui dezvoltate pe mai multe paliere”
Referitor la educație, primul pas, necesar, este „depolitizarea managementului, în școli: criteriul competenței să primeze, la desemnarea directorilor de instituții de învățământ”. Volker Reiter crede însă că e nevoie să se dezvolte și alte forme de învățământ, pe mai multe paliere. „Vrem să fie înființată o școală duală de meserii și, eventual, o facultate cu o specializare pentru Restaurarea monumentelor. Este un proiect pe termen mediu, care se poate realiza. Poate fi o secție externă a unei universități, cu un cămin pentru studenți, săli de cursuri, laboratoare și, mai ales, cu lectori bine pregătiți. Trebuie să mizăm pe calitatea de patrimoniu universal a Sighișoarei. Văd, chiar, o colaborare cu universități din Europa, valoroase în acest domeniu, poate din Italia, din Germania. O astfel de specializare universitară are șanse, dacă este foarte atractivă. Și pentru atractivitate trebuie să ai profesori buni. Sunt de părere că tinerii din Sighișoara trebuie să plece în lume, să vadă cum este acolo; iar noi, în România, să fim atât de atractivi încât să putem atrage studenți, tineri din Europa.”
Sportul și cultura sunt alte două domenii care necesită proiecte de dezvoltare fezabile pe termen mediu și lung. Sportul „este important nu doar pentru dezvoltarea fizică, dar si pentru cea mentală a tineretului”, iar lipsa unui teatru permanent în oraș este o problemă veche pentru sighișoreni, chiar dacă acum „există o inițiativă particulară lăudabilă”. „Vom lucra pe bază de strategii pe care trebuie să le implementăm. Văd benefică și o colaborare pe proiecte și concepte dezvoltate împreună cu satele și comunele din jur, pentru tineret, cultură, turism, sport, integrare socială”, spune Volker Reiter.
Concepte moderne pentru integrare socială
O abordare coerentă, pentru rezolvarea problemelor sociale din cartiere cu denumiri argotice precum Bărăgan, Dallas, Vatican, Congo… se regăsește în atenția echipei liberale care candidează pentru Primărie și Consiliul local, în Sighișoara. „Ce vrem noi e să reînviem aceste cartiere, să avem acolo câte un centru socio-cultural cu câte un asistent social, care urmărește ce se întâmplă și care să comunice care sunt problemele din zonă. Trebuie să recunoaștem că Sighișoara se confruntă de decenii cu flagelul cerșetoriei, care nu poate fi rezolvat doar de poliție. E nevoie și de o abordare socială. Asistența socială, în familii, este esențială. Iar unde nu se poate, trebuie avută în vedere o structură de genul unui cămin de copii, care să adăpostească, pentru o vreme, copiii din familii vulnerabile, ori identificarea unor familii sociale, unde copiii să fie pentru o perioadă de timp îngrijiți. Acum există foarte multe concepte sociale moderne. Dacă nu reușim să recuperăm acești copii, acești adolescenți – inclusiv pregătindu-i pentru o profesie – atunci ei vor fi resurse pierdute pentru viitor”.
„Împreună pentru viitor!” este sloganul cu care se prezintă Volker Reiter în campania pentru alegerile din 2020. „Împreună pentru un viitor cel puțin normal, dacă nu mai bun!”
Hans Werner Baier: „Vreau să fac tot ce stă în puterile mele, pentru Sighișoara”
Născut în Sighișoara și crescut la doar 20 km distanță de oraș, în comuna Nadeș, Hans Werner Baier are 42 de ani și este antreprenor. Din punct de vedere politic, se declară liberal. A plecat în 1990 în Germania, așa cum au făcut-o mii de sași din România. Adolescența petrecută la Köln nu i-a stins însă niciodată dorul de țara în care s-a născut, iar în 2008 a revenit în România, „adus de dragoste”, cum îi place să spună. Și-a întemeiat o familie alături de Nicoleta, cu care are doi copii. „Eram cetățean german, dar niciodată nu am renunțat la cetățenia română. Deși provin dintr-o familie de sași, întotdeauna am fost mândru să fiu român. Sunt român!”, spune Baier.
Dacă în Germania înființase, împreună cu fratele său, o firmă de peisagistică, revenind în România a ales să activeze în același domeniu: „Amenajăm spațiul din jurul caselor, al proprietăților de firmă, astfel încât viața celor care trăiesc/ muncesc acolo să fie frumoasă. Într-un mediu plăcut, omul are o altă perspectivă asupra propriei vieți, a familiei și a cetății în care trăiește”.
„Spiritul civic înseamnă să dai tot ceea ce poți orașului tău”
Cuvântul „cetate” este cel din care derivă „cetățean”. Iar a fi cetățean cu drepturi depline al unui oraș înseamnă, între altele, să dezvolți spiritul civic. „Nu cred că «fac politică» în felul în care cei mai mulți înțeleg asta. Consider că am un spirit civic; am învățat asta în Germania și asta încerc să transmit mai departe copiilor mei. De câte ori mă întreabă cineva ce înseamnă asta le răspund că înseamnă «să faci tot ce poți pentru comunitatea în care trăiești» și le dau acest exemplu: Nepotul meu se duce ca voluntar la o asociație de ajutor pentru oamenii nevoiași. L-am întrebat de ce se duce acolo și mi-a răspuns: «Pentru că pot să ajut pe cineva câtă vreme nu trebuie să mă ajute pe mine cineva!». Este un răspuns primit de la un copil de 13 ani! În Germania am învățat că toată lumea ajută pe cineva. Nu dai societății înapoi «cât primești», ci «cât stă în puterea ta să dai». Cred în puterea exemplului, dar și în capacitatea unei comunități de a-și ridica și susține propriile standarde valorice și morale. Spiritul civic înseamnă să dai tot ceea ce poți orașului tău”.
„Nu vreau o politică de orgolii”
Exemplele la care face adeseori referire nu sunt doar din spațiul european, ci vin și de „acasă”, din România, din Sighișoara. „Cel mai puternic model pe care l-a avut Sighișoara este cel al «vecinătății»”, spune Hans Werner Baier. „Bunicul meu îmi spunea că, înainte, în Sighișoara, dacă cineva fura sau făcea ceva rău, era exclus din comunitate. De exemplu, nu putea nimeni să vândă cuiva ceva la jumătate de preț, fiindcă altcineva a plătit prețul întreg. Cel care a fost ales de această vecinătate era un om integru. Așa mi-aș dori eu să fie politica. Nu o politică de orgolii. Dacă cineva are o idee mai bună decât a mea, nu m-aș împotrivi. Aș considera că e corect să preluăm ideea lui, evident, și să creștem împreună. Pe aceleaşi principii ar trebui să funcţioneze şi politica în oraşul nostru”.
Curățenia orașului începe din curtea fiecărui cetățean
Curățenia orașului este una dintre temele constante de discuții în politică, spune H.W. Baier. Fiecare administrație promite să rezolve această problemă, dar rezultatele nu sunt cele așteptate. „Structurile administrative și politice au rolul lor, dar aș vrea să le amintesc sighișorenilor că schimbarea orașului începe de la ei. Vrem un oraș mai curat, atunci să facem fiecare câte ceva pentru asta. Nu cred că un primar sau un consilier va veni să dea cu mătura în oraș, ci totul trebuie să plece de acasă de la fiecare. Am fost învățat că sâmbăta se făcea curat din fundul curții până cât ținea fața casei, până la vale – așa era la noi. Asta se făcea sâmbăta după-masă spre seară – cel târziu duminică dimineață, dar înainte să bată clopotele. Dincolo de ce înseamnă fața casei fiecăruia, intră administrația locală. Rolul celor aleși este de a fi buni manageri, să ne folosim de structuri și să le îmbunătățim, acolo unde putem face asta. Pentru un oraș curat, sunt proiecte care au nevoie de bani și ele trebuie gândite și gestionate de aleșii locali, dar sunt și multe alte proiecte sau acțiuni care necesită întâi de toate schimbarea noastră – partea civică, despre care vorbeam: să nu aruncăm gunoaie, să ne înfrumusețăm casa, grădina, gardul de la stradă. Să ne pese de felul în care ne arătăm lumii care trece pe lângă noi, fie că este un vecin sau un turist”.
„Am toate atuurile unui antreprenor”
Hans Werner Baier este antreprenor de peste 20 de ani. Are o firmă de peisagistică, o fermă și o sală de fitness. Sunt domenii diferite de activitate, dar necesită aceleași calități de management și marketing, de gestionare a afacerilor. „Cine mă cunoaște știe că eu nu abandonez lupta. Sunt antreprenor de peste 20 de ani și mă lovesc zilnic de multe probleme. Am angajați pe care îi consider colegii mei și nu subalterni. Întotdeauna am lăsat loc de bună ziua cu cei cu care am lucrat. Perseverența și loialitatea sunt pentru mine foarte importante, în afaceri și în familie. Aceeași loialitate o aștept și în interiorul acestei echipe, să mergem împreună pe acest drum, pentru binele cetățeanului”.
Între atuurile decisive pentru un antreprenor – ca și pentru un candidat la administrația locală – se numără și acesta: „Orice problemă întâmpin, nu mă dau bătut, ci caut soluții. Cred că va trebui sa ne impunem prin fapte clare, prin acțiuni care sunt duse până la capăt. Ca antreprenor, am învățat că nu trebuie să mă dau repede bătut, pentru că am responsabilități: să rezolv probleme, în fiecare zi, ca să dăm salarii angajaților, pentru că și ei, la rândul lor, sunt responsabili pentru bunăstarea familiilor. Acest model este funcțional și pentru o Primărie. Ca și într-o firmă, ai în permanență probleme, pentru care trebuie să găsești soluții și să le rezolvi. Echipa liberală care candidează pentru consiliul local va trebui să dovedească exact asta: că este capabilă să vină cu soluții pentru problemele orașului și are deschiderea să aducă alături oameni competenți pentru fiecare problemă în parte. Un bun management local înseamnă și să găsești și să atragi profesioniști alături de proiectele orașului.”
„Sighișoara trebuie să fie accesibilă pentru toți sighișorenii. Și pentru cei cu dizabilități”
Probleme mici sau mari, toate trebuie manageriate cu aceeași bună-credință din partea autorității locale, spune Hans Werner Baier. „Dacă mâine aș fi consilier, aș căuta și aș implementa soluții fezabile pentru sănătate, de la spital la medicul de familie. Aș fi atent și la problemele persoanelor cu dizabilități. De exemplu, pentru mine, scările de acces în spital nu sunt un obstacol, dacă sunt sănătos. Ȋnsă pentru cei foarte bolnavi ori pentru persoanele cu dizabilități nu este simplu. Pe de altă parte, clădirea spitalului este veche și nu vreau să distrug monumente, clădiri de patrimoniu… Nu cred că trebuie să inventăm noi roata, ci să vedem cum au rezolvat alții probleme similare. Parisul e plin de monumente, dar clădirile de patrimoniu în care se află instituții publice sunt funcționale”.
Pentru Hans Werner Baier cuvântul „funcțional” revine în dialogul despre oraș. „Parcări dedicate, lifturi de acces, autobuze și stații de autobuz funcționale și pentru persoanele cu dizabilități, o infrastructură mai prietenoasă cu acestea – este nevoie de toate acestea. Altfel, acești cetățeni ai orașului aproape că nu pot ieși din casele lor, nu au acces în multe locuri, nu sunt integrați. Pentru noi, fiecare cetățean al Sighișoarei e la fel de important”. În Germania a lucrat într-un centru pentru persoane cu dizabilități și crede că modelul occidental e fezabil și la Sighișoara. „Acolo, acești oameni sunt integrați în societate, nu ascunși în camera din spate. Am văzut persoane fără picioare, care merg la schi. La noi, este greu să urce măcar până în cetate… Vom căuta soluții pentru asta! Sighișoara trebuie să fie accesibilă pentru toți sighișorenii. Și pentru cei cu dizabilități”.
„O altă imagine pentru Sighișoara”
Hans Werner Baier are „ochi de peisagist” și este preocupat de felul în care arată zona verde a orașului. „Mă ocup de peisagistică de peste 20 de ani, fac agricultură de 2 ani; am, cum se spune, «ochiul format» să văd orașul prin prisma spațiului verde. Îmi doresc o altă imagine peisagistică pentru Sighișoara. S-au tăiat arbori seculari, dar, în schimb, plantele au fost lăsate să crească haotic în zona cimitirului sau pe lângă zidul cetății. Copacii au fost greșit tunși și din cauza asta se usucă. Nu a existat un proiect care să integreze cetatea, spațiul verde, copacii și întregul oraș. Ne bucurăm când vedem la München sau la Paris ce au reușit să facă. Vreau o altă imagine pentru Sighișoara. Vreau un oraș bine întreținut și curat”.
Accesul la sport „nu este un moft”, spune H. W. Baier, şi nici accesul la cultură. „În Germania, toți colegii mei de școală făceau parte dintr-un club, fie că era de șah, tenis de masă, baschet… Pentru copii și adolescenți, mai ales, sportul este foarte important în dezvoltarea lor – învață să fie punctuali, să aibă spirit de echipă, cum să piardă și cum să câștige. Am o sală de fitness, dar cred că Sighișoara are nevoie de mai mult decât de inițiative private, în sport. În lumea de azi, tot mai mult se încetățenește ideea că sportul nu e doar pentru performanță, e benefic pentru sănătatea fizică și mintală a unui om, a unui oraș”.
„Familia este importantă pentru mine. Orașul este familia mea cea mare”
Deși este etnic german, fiind căsătorit cu o româncă, Hans Werner Baier consideră că nu apartenența la o minoritate etnică este importantă: „Nu am probleme cu minoritățile etnice. Fac doar diferența între om și neom. De asta am și intrat în această echipă, pentru alegerile locale. O echipă care să fie mereu pregătită să muncească pentru oraș, așa cum muncește pentru propria familie. Pentru mine, familia este cel mai important lucru, pentru că de acolo îmi iau toată energia. Sighișoara este tot familia mea. Familia cea mare. Și așa cum am grijă de copiii și de bătrânii familiei mele, voi avea grijă și de copiii și de bătrânii orașului. Sunt foarte mulți bani europeni pe care vom încerca să îi accesăm, ca să ajungă la centre pentru vârstnici și pentru tineret pe care să le creăm. Muncesc şi niciodată nu las lucrurile făcute pe jumătate. Cu o jumătate de oră înainte de nuntă, eram în camion, aveam o lucrare de terminat; și au venit nașii la mine să mă cheme la nuntă. Așa sunt eu. Așa sunt oamenii lângă care lucrez și sper ca sighișorenii, indiferent de rezultatul alegerilor, să vadă că noi suntem gata să ne implicăm cu toate resursele pentru binele acestui oraș”.
Azbe Csaba-Zsolt: „Orice problemă are o rezolvare!”
Orice proiect pe termen lung, în care cuvântul „viitor” are sens și greutate pentru oraș, trebuie să fie făcut pentru tineri și alături de tineri. Echipa liberală care intră în alegerile locale vine dinaintea sighișorenilor și cu oameni tineri, giranți și garanți ai viitorului.
Azbe Csaba-Zsolt are 26 de ani, s-a născut în Sighișoara și a ales să rămână aici. Absolvent al Facultății de Finanțe-Bănci la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tg. Mureș, cu un masterat în Gestiunea Afacerilor, Csaba Zsolt crede în valoarea familiei și a micilor afaceri de familie. „IMM-urile sunt șansa dezvoltării oricărui oraș”, spune Csaba Zsolt, „șansa prosperității antreprenorilor și a angajaților lor”. Într-o societate în care tinerii își găsesc tot mai greu un loc de muncă, antreprenoriatul este o opțiune. O altă opțiune este implicarea în viața cetății. Inclusiv în administrație, în politică, acolo unde lucrurile pot fi puse în mișcare, pentru binele tuturor.
„Iau ca exemplu municipiul Oradea, ce au făcut autoritățile acolo, putem face și noi la Sighișoara.”
„Sunt membru al comunităţii maghiare din acest oraş şi am fost atras din timpul studiilor de ideile liberale. Candidatura domnului Fiscu m-a încurajat să mă implic mai mult şi să îmi doresc să fac parte din echipa sa. Este o echipă care grupează români, maghiari, germani, între noi nu există deosebiri, avem aceeaşi viziune pentru oraşul nostru. Vreau să fiu ales consilier local, deoarece observ că nu progresăm deloc. Tinerii nu își găsesc locul aici, mulți preferă să plece în alt oraș, în altă țară. Și mă gândesc că un om tânăr, în Consiliul Local, va pune mai des și mai mult accent pe nevoile tinerilor din oraș, în ședințele de consiliu, identificând problemele și căutând soluții pentru ele”, afirmă candidatul liberal. Ca un laitmotiv, revin temele zonelor de recreere, nu doar pentru cei din generația sa, ci pentru toți sighișorenii: o bază sportivă, o piscină, un parc modern, un traseu de alergare sau unul pentru biciclete… Pentru acestea, ca și pentru proiectele magistrale, care țin de Cetate sau de oraș, accesarea fondurilor europene este esențială: „Eu iau ca exemplu Oradea, care a reușit să adune foarte multe fonduri, pentru a pune în valoare un oraș unic. Noi avem această perlă a Transilvaniei, Cetatea Sighișoarei, tot unică, și cred că se putea accesa mai mult, se putea face mai mult și mai bine. Sunt orașe al căror buget vine într-o proporție foarte mare – 25-30-40% – din turism. Iar cu acești bani se rezolvă alte probleme ale comunității. Din păcate, deși ar putea fi și la Sighișoara la fel, suntem foarte departe de asta”.
Rezervația naturală – un atu pentru viitor
Azbe Csaba-Zsolt atrage atenția că Platoul Breite este un atu pentru promovarea turistică a Sighișoarei: „La numai câțiva kilometri de oraș, se află un colț de natură unic în Europa. Pe Platoul Breite există o rezervație naturală, un ecosistem cu stejari și goruni seculari și plante pe cale de dispariție, întins pe o suprafață de 120 de hectare. Am fost acolo, alături de câțiva tineri liberali, ca voluntari, pentru o acțiune de ecologizare a platoului. Acest loc, promovat bine, poate deveni un motiv convingător pentru turiști să petreacă o noapte în plus în oraș. Iar asta ar duce la creșterea taxelor colectate la buget, din turism. Cred că, în viitor, 40% din populația orașului ar putea să trăiască din turism și din activități care sprijină turismul sau sunt în legătură cu acesta.”
Securitatea cetățeanului este importantă
Locuitorii Sighișoarei au și alte nevoi. „De exemplu, servicii medicale mai bune, mai mulți medici specialiști, dotări medicale performante. Securitatea cetățeanului înseamnă și acces la servicii de sănătate performante”, spune Csaba Zsolt. „Dar înseamnă și locuri de muncă. Și acțiuni mai complexe ale poliției locale – oamenii trebuie să-i vadă patrulând, asigurând liniștea publică, prezenți în cartiere, pentru ca și încrederea cetățeanului în poliție să crească.”
Mesajul unui tânăr liberal pentru alegători este: „În trecut, orice familie tânără care venea în cetate trebuia să aducă o căruță cu pietre, care să fie folosită la construcția zidurilor, a drumurilor. Cred că asta avem și noi de făcut, fie că suntem aleși sau alegători: să contribuim cu ceva la construcția Sighișoarei de azi și de mâine! Deviza mea: «Orice problemă are o rezolvare!»”.
Monica Fritsch: „Îmi propun, vreau, lupt și obțin!”
A intrat în politică doar de 4 luni „pentru că nu mai vreau să stau pe margine și să comentez că nu se întâmplă nimic; vreau să schimb ceva, în bine, în acest oraș!”. Monica Fritsch are o calitate esențială: nu se teme de experiențe și proiecte noi și are tenacitatea de a le duce până la capăt. Deviza ei este: „Îmi propun, vreau, lupt și obțin!”. Crede că determinarea de a îndeplini obiective este un avantaj. „Mi-ar plăcea să spună lumea despre mine, când voi fi consilier, că i-am ascultat pe locuitorii orașului, i-am înțeles și le-am oferit încrederea că vom face ceea ce e bine și necesar pentru ei, pentru Sighișoara. Proiectele ambiţioase nu se pot face fără bani. Banii pot fi accesați, dacă vii cu un proiect eligibil. Este o muncă grea, dar putem reuși. Avem exemplul altor orașe din Transilvania și din țară, cu un potențial poate mai mic decât al Sighișoarei, dar care au reușit să atragă fonduri și să gospodărească mai bine banii, spre binele locuitorilor. Noi putem să facem asta!”
S-a născut la Constanța, părinții fiind din Cluj şi din Constanţa. A crescut la Sighișoara. Are 38 de ani, a absolvit liceul german tot aici (nu provine dintr-o familie de etnici germani). În 2001 a terminat un an de facultate la Cluj după care a plecat în Germania: ”Aici era totul gri, în Germania era totul colorat, frumos, se câștiga foarte bine”. În 2004 s-a reîntors la Sighișoara, deoarece a simțit că acesta este locul în care vrea să-și trăiască viața. La 23 de ani a decis să intre în domeniul antreprenoriatului și a preluat un restaurant. Administrează două pensiuni, una proprie și alta în chirie și produce înghețată artizanală în laborator propriu, pentru gelateria proprie. Are 3 copii.
Ce poate schimba ea împreună cu echipa liberală?
”Proiectele principale ale orașului sunt optimizarea turismului, adaptarea Sighișoarei ca oraș turistic la cerințele actuale. Pentru a atrage turiști, trebuie să organizăm evenimente. Cele două care sunt deja tradiție (Medieval și ProEtnica) înseamnă prea puțin pentru orașul nostru, la valoarea sa. Am înființat Asociația turistică Visit Sighișoara acum aproape un an. Este important ce anume transmitem turistului ca să-l putem aduce și ține aici.”
Monica Fritsch consideră că o implicare mai accentuată în curățenia orașului ar fi de folos. Se poate schimba ceva în acest domeniu, prin diferite proiecte și strategii. Şi-ar dori să vadă implicarea sighișorenilor în sport. ”Ca mamă, observ că ori nu există, ori sunt foarte limitate variantele copiilor de a face sport. Sălile de sport nu sunt dotate corespunzător”.
În cadrul echipei liberale, își va susține ideile proprii în folosul orașului, apelând la calitățile ei de bun profesionist.
”Îmi propun, vreau, lupt și obțin !”
Florin Moiseș: „Reușim împreună!”
Florin Moiseș are 52 de ani. E sighișorean din naștere și asta, spune el, îi dă responsabilități în plus. Economist, ca profesie, proprietar al unui magazin de mobilă, crede că toate cele 10 principii fundamentale ale economiei sunt valabile și atunci când administrezi un oraș.
„Natura profesiei mele este liberală și a fost clar pentru mine, de la început, că nu pot merge decât cu un partid de dreapta. Consider că partea privată duce greul în orice țară, inclusiv în România”, spune Moiseș. De 5 ani, deci, este membru PNL. „Am intrat în politică pentru că am văzut că orașul moare. Moare încet și o dată cu el murim și noi. Bunăstarea mea materială, afacerea mea – acestea depind de bunăstarea cetățenilor Sighișoarei. E o dublă implicare. O dublă motivare”.
Florin Moiseș este căsătorit și are o fiică. „Din păcate, fiica mea a plecat în străinătate, considerând că acolo își poate face un viitor. A făcut studii la Universitatea din Leipzig, s-a descurcat singură, nu avea pe nimeni acolo. Acum, are un post în cadrul Primăriei din Leipzig, vorbește fluent câteva limbi străine, între care și araba, și se ocupă de integrare. Uneori mă gândesc că de un om ca ea este nevoie și la noi, la Sighișoara. Dar sunt atâția alți tineri sighișoreni care pot învăța să performeze într-o administrație modernă! M-aș bucura să știu că acești tineri valoroși pot fi motivați să rămână acasă, să construim împreună prosperitatea Sighișoarei”.
Sighișoara – probleme identificate și soluții
Lui Florin Moiseș orașul i se pare populat, din ce în ce mai mult, de oameni triști. „Pe fereastra biroului meu văd lumea care merge la fabricile din zonă. Și când se duc, și când se întorc sunt tot cu capul în jos. Mulți și-au pierdut veselia, iar asta s-a întâmplat din cauza vieții tot mai grele, în general, dar și pentru că orașul le oferă prea puțin, în compensare. Se observă o nepăsare a autorităților față de viața de zi cu zi a sighișorenilor. Nu se implică destul în viața orașului! Sighișorenilor nu li se oferă nimic pentru a se deconecta după o zi de muncă. Nu avem un teatru, o sală de cinema, un ștrand, un patinoar permanent, un loc de recreere pentru vârstnici, iar parcurile și locurile de joacă pentru copii în unele zone ale orașului sunt inexistente. De fapt, sighișorenii nu beneficiază de NIMIC. Toate acestea trebuie puse la dispoziția cetățenilor de către administrație, deoarece fiecare dintre ei contribuie la bugetul acestui oraș. Sunt lucruri normale și perfect realizabile.”
Cum vede rezolvate aceste probleme și altele la fel de stresante pentru populație? În primul rând, trebuie avută în vedere înfrumusețarea orașului. Și nu doar reparațiile stradale pot rezolva asta; sunt foarte multe clădiri nerenovate și este multă cerșetorie – aceasta fiind, de asemenea, o plagă pe imaginea orașului. ”Cred că Sighișoara, în acest moment, este unul dintre orașele cu cea mai mare cerșetorie din țară.” Reducerea și, în cele din urmă, eradicarea cerșetoriei, se poate face printr-un efort comun: autorități, poliție locală, mediul privat (și mai ales marile magazine unde este acest ”focar”). „Cu implicare și o bună coordonare, aceste lucruri se pot rezolva. Cred că pentru eradicarea cerșetoriei este nevoie de un proiect de integrare a acestora în viața socială și economică a orașului – iar asta se poate face accesând fonduri europene pentru programe de incluziune socială care să nu existe doar pe hârtie, ci să fie puse în practică, urmărite până la atingerea obiectivelor”.
„Sunt un bun coechipier”
Refacerea bazelor sportive ale Sighișoarei se numără între proiectele lui Florin Moiseș pentru Sighișoara. „Mulți ani, am făcut sport în orașul acesta. Acum, nu există niciun fel de bază sportivă; un stadion a fost distrus pentru a face loc unui centru comercial. Toate acestea trebuie refăcute!”.
Sportul este important pentru candidatul la funcția de consilier local. „Sportul este formator de caractere. Eu, făcând sport, am învățat să fiu un bun coechipier. Sunt obișnuit să lucrez în echipă și pentru mine lucrul acesta e foarte simplu. Am făcut fotbal, pe vremea când aici în oraș mai exista o echipă de fotbal bună, Metalul Sighișoara. Iar ce am învățat atunci – că victoria nu e posibilă dacă nu faci parte dintr-o echipă puternică – am aplicat și în afacerea pe care o am, și în familie. Și vreau să vin cu această lecție bine învățată și în echipa viitoarei administrații”.
Și fiindcă veni vorba de echipă: care sunt atuurile noii echipe liberale, în alegerile locale din 2020? „Optimism,entuziasm și realism! Toți provenim din mediul privat, nu depindem de nimeni, nici financiar, nici n-avem șefi care să ne spună ce să facem și ce să nu facem. Avem dorința de a reface acest oraș. Avem dorința de a munci bine pentru acest oraș, așa cum o facem în fiecare zi pentru celelalte proiecte ale noastre. Suntem oameni puternici, cu personalitate, obișnuiți să ia taurul de coarne!”. Pe de altă parte, însă, este de părere că o echipă e puternică și prin liderul ei, în spatele căruia să se alinieze, sprijinind aceeași idee de progres, aceleași proiecte pentru bunăstarea orașului.
Diversificarea ofertei turistice
Pe de altă parte, pentru că Sighișoara este ceea ce este – o cetate care și-a lăsat amprenta în istoria europeană, cu un inestimabil patrimoniu UNESCO – viitorul orașului nu poate fi imaginat în afara turismului, care, din punct de vedere financiar, are toate premizele să aducă mult la bugetul local. „Din păcate”, spune Florin Moiseș, „eu nu cred că, acum, ne ridicăm la așteptările vizitatorilor. E regretabil că un turist nu are suficiente motive să rămână două sau mai multe zile în Sighișoara. Cei mai mulți turiști rămân la noi câteva zeci de minute, poate câteva ore, dacă iau și prânzul aici. Diversificarea ofertei turistice și culturale este o soluție. Dar cred că și cetatea, în sine, merită o împrospătare. Este nevoie de un plan bine pus la punct, care să schimbe lucrurile în bine, de la refacerea străzilor cu piatră de râu pusă prost, la coșuri de gunoi, grupuri sanitare pentru turiști, buticuri în care să se vândă obiecte autentice și nu kitsch-uri. Nu vrem să fim doar o stație pe parcursul unei călătorii, ci un loc în care turistul să vrea să rămână mai mult și să dorească să revină”. Da, este de părere Florin Moiseș, restaurantele sunt frumoase, mâncarea este bună, hotelurile și pensiunile sunt primitoare – dar acestea toate țin de inițiativa privată. Ceea ce ține de Primărie, în cetate, se vede prea puțin și, uneori, aproape deloc.
„«Sighișoara turistului» și «Sighișoara sighișoreanului» nu sunt incompatibile. De fapt, prima ar trebui să aducă beneficii notabile celei de a doua. Dar ca să se întâmple asta, sunt necesare proiecte și abordări eficiente. Eu aș reface Sighișoara cum a fost înainte, fără kitsch-uri, cu clădiri îngrijite, vopsite în acele culori vesele, atrăgătoare, care îi sunt specifice. Asta ar atrage mai mulți turiști, pe de o parte, iar pe de altă parte, locuitorii, dacă ar vedea că orașul lor e frumos, ar face ca și casa lor să fie frumoasă, să nu facă notă discordantă”.
Florin Moiseș: autocaracterizare
„Întotdeauna am ales să dau un exemplu personal, atunci când am cerut ceva de la cei din jurul meu. Nu poți să ceri ceea ce tu însuți nu ești pregătit să faci. În afacerea mea, am înțeles că, indiferent dacă eu câștig sau nu, clientul meu trebuie să fie mulțumit. Să pot sta înaintea lui fără rușine, să mă uit în ochii lui. Așa vreau să fiu și în calitate de consilier local al orașului, să-i pot privi pe oameni în ochi fără să-mi fie rușine. Sunt un om corect. Sunt un om de echipă. Sunt un om care rezolvă probleme și împlinește proiecte. Ce îmi doresc să spună alegătorii despre mine, peste 4 ani? Că am reușit, împreună cu echipa liberală, să rezolvăm o mare parte dintre problemele lor și ale orașului”
Articolul a fost trimis de: LUMINITA
4 comentarii
Care-i asemănarea dintre politicieni și porumbei…
Când sunt jos îți mănâncă din palmă, când sunt sus, se cacă pe tine.
Mult succes!!
Doamne ajută să fie bine pentru Sighișoara
Va doresc mult succes ,este timpul sa se schimbe ceva si in Sighisoara!