S-a dovedit deja faptul că genul de muzică optim ameliorează stresul, iar oamenii de ştiinţă au folosit-o pentru vindecarea creierului unei fetiţe.
O muzică plăcută poate emoţiona până la lacrimi publicul, în timp ce un sunet ascuţit poate sparge sticla. Vibraţiile şi frecvenţele care alcătuiesc sunetele au un efect puternic asupra minţii şi corpului uman, susţin unii cercetători.
S-a dovedit că genul optim de muzică ameliorează stresul, iar oamenii de ştiinţă au folosit-o pentru vindecarea creierului unei tinere, pentru a ajuta pacienţii cu Alzheimer, pentru a ajuta la recuperarea după o intervenţie chirurgicală şi a creşte IQ-ul oamenilor. Anticii au folosit muzica drept terapie pentru stimularea fertilităţii şi pentru a trata afecţiuni ale unor organe specifice.
Muzica şi vindecarea
„Muzica este un instrument deosebit de eficient pentru tratarea afecţiunilor neurologice, deoarece mobilizează aproape fiecare zonă a creierului”, au scris William Forde Thompson, profesor de psihologie la Universitatea Macquarie, şi Gottfried Schlaug, profesor de neurologie asociat la Universitatea Harvard, într-un articol publicat de Scientific American.
Articolul lor a relatat cazul unei fetiţe de 11 ani, Laurel, care a suferit un accident vascular cerebral, ceea ce a produs leziuni permanente ale creierului. Ea era incapabilă să comunice clar, deşi înţelegerea limbajului nu era afectată.
Prin intermediul terapiei de intonaţie melodică a fost creată o conexiune între zonele de auz şi de vorbire în emisfera dreaptă a lui Laurel. Această conexiune a ocolit zonele responsabile de vorbire din partea stângă a creierului său, care erau grav afectate.
„La sfârşitul perioadei de tratament de 15 săptămâni, ea putea vorbi formând propoziţii de cinci până la opt cuvinte, uneori chiar mai multe”, au scris Thomspon şi Schlaug.
În 2015, anul în care a fost publicat articolul, trecuseră opt ani de la accidentul lui Laurel. Ea devenise un vorbitor motivaţional, care spera să îi stimuleze pe supravieţuitorii accidentului vascular cerebral.
Vindecări prin intermediul muzicii, precum cea a lui Laurel, se întâmplă din ce în ce mai des. În lume există coruri în care unii membri sunt supravieţuitori ai unui accident vascular cerebral, care se exprimă prin muzică.
Muzica, medicament pentru corp şi minte
În decursul istoriei, muzica a fost folosită pentru a îmbunătăţi sănătatea în diferite culturi.
Thompson şi Schlaug au menţionat câteva exemple, cum ar fi frescele din Egipt, care arată că muzica este folosită pentru a stimula fertilitatea la femei.
Un studiu a sugerat că muzica poate creşte cu cinci procente rata de obţinere a sarcinii la femeile care se supun procedurilor de fertilizare in vitro (FIV).
„Şamanii din pădurile tropicale montane din Peru folosesc cântecele ca instrument principal de vindecare, iar poporul Ashanti din Ghana însoţeşte ceremoniile de vindecare cu bătutul la tobe”, au scris autorii.
Un articol de cercetare care avea ca temă folosirea muzicii în medicina chineză arată că muzica utilizată în terapie a fost eficientă. Medicina tradiţională chineză a făcut un pas mai departe, asociind cele cinci game muzicale; gong (do), shang (re), jue (mi), zhi (sol), yu (la), cu cele cinci organe majore: splina, plămânii, ficatul, inima şi rinichii, precum şi cu cele cinci elemente: lemn, foc, pământ, metal şi apă. Autorii articolului, Hui Zhang şi Han Lai, le numesc pe acestea „cinci faze de terapie prin muzică”.
Autorii au mai afirmat că cele cinci organe majore corespund celor cinci stări de spirit. „Gândirea corespunde splinei (Gong), tristeţea/îngrijorarea corespunde cu plămânii (Shang), furia are legătură cu ficatul (Jue), bucuria cu inima (Zhi) şi, respectiv, frica/înfricoşarea cu rinichii (Yu)”, au explicat Zhang şi Lai.
Atunci când se descoperă o afecţiune într-o anumită parte a corpului, ascultarea muzicii din tonalitatea care corespunde acelui organ poate ajuta la ameliorarea problemelor respective, au afirmat autorii.
Medicii specialişti de la Harvard au considerat că muzica este benefică într-un fel sau altul, inclusiv pentru pacienţii care se recuperează în urma unei intervenţii chirurgicale, pentru pacienţii cu boala Alzheimer sau alte afecţiuni, după cum se arată în articolul publicat în anul 2015, intitulat „Muzica utilizată ca medicament: impactul armoniilor vindecătoare”.
Deşi muzica nu poate vindeca boala Alzheimer, ea poate atenua confuzia şi anxietatea pacienţilor, potrivit articolului.
Muzica este, de asemenea, folosită în anumite centre medicale pentru a ajuta la pregătirea, procedura şi recuperarea în cazul intervenţiilor chirurgicale.
„Încurajăm pacienţii să asculte muzică înainte, în timpul şi după operaţie”, afirmă Susanne Cutshall, asistentă la clinica Mayo.
Muzica şi învăţarea
Se spune că muzica lui Mozart îi face pe copii mai inteligenţi, dar oare chiar aşa este?
În timp ce Harvard nu a făcut experimente pe bebeluşi, Universitatea Irvine din California a rugat trei grupuri de studenţi să facă un test de IQ după ce au ascultat zece minute muzică de Mozart, o casetă cu muzică de relaxare, sau să rămână tăcuţi zece minute.
Grupurile care l-au ascultat pe Mozart au avut rezultate mai bune decât celelalte.
Însă este important de remarcat faptul că aceste rezultate au fost temporare, iar marja de „mai bine” nu a fost foarte mare. Coeficientul de inteligenţă al celor care au ascultat Mozart a crescut doar cu opt sau nouă puncte şi a durat doar 15 minute. Când Harvard a refăcut acest experiment, a obţinut o îmbunătăţire şi mai mică, de două puncte de IQ.
Care este muzica cea mai bună?
În 1992, Dr. Masaru Emoto a început o serie de experimente cu cristale de apă. Apa care a fost expusă la cuvinte pozitive, cum ar fi „speranţă” şi „iubire”, a format cristale de apă frumoase şi întregi, a spus el, în timp ce cuvinte precum „urât” au format structuri decolorate, fără formă, care nu seamănă cu cristalele.
De asemenea, el a pus muzică pentru a vedea impactul pe care l-ar avea asupra apei. A pus diferite tipuri de muzică, de la Vivaldi şi piesa „Imagine” de John Lennon, până la heavy metal. În timp ce muzica clasică şi „Imagine” au produs cristale întregi de apă, stilul de muzică heavy metal a creat o masă de vibraţii aparent fără nicio ordine.
Metodologia lui Emoto a fost criticată, iar experimentul lui a fost considerat dificil de reprodus.
Dar dacă descoperirile lui sunt adevărate, este de remarcat faptul că apa reprezintă aproximativ 60% din corpul uman, în funcţie de vârstă şi sex.
Un studiu realizat de James O. Young, profesor de filosofie la Universitatea din Victoria, a făcut o comparaţie între muzica clasică şi cea populară.
El a analizat utilizarea acordurilor, instrumentele de exprimare muzicală, gama de ritmuri etc. şi a constatat că muzica clasică se descurcă mai bine decât muzica pop, rock sau alte genuri moderne în ceea ce priveşte folosirea acestor componente muzicale.
El a analizat utilizarea acordurilor, a instrumentelor de expresie muzicală, a gamei de ritmuri etc. şi a constatat că muzica clasică este mult mai bine plasată decât pop, rock sau alte genuri moderne în ceea ce priveşte utilizarea acestor componente muzicale.
„Muzica populară are dificultăţi în a atinge o acurateţe a expresivităţii în profunzime”, a scris el.
Însă muzica clasică „poate atinge o expresivitate rafinată, greu de atins în muzica populară”.
