Exceptând situația în care beneficiarul chiar vrea să își asume formalitățile unui angajator cu acte în regulă, ceea ce înseamnă în mod automat și responsabilitatea pentru fiscalizarea salariului celui care face diverse treburi în gospodărie în mod curent, iar nu ocazional, în nicio altă situație beneficiarul nu are obligații fiscale pentru veniturile obținute de prestator.
Să începem de la ceea ce este nou în privința muncilor casnice – Legea nr. 111/2022 a intrat în vigoare anul acesta și reglementează în premieră prestarea muncilor casnice în România, în avantajul celor care prestează astfel de activități.
În accepțiunea acestei legi, beneficiarul muncilor casnice îl plătește pe prestator exclusiv în tichete de activități casnice (15 lei valoare nominală) și nu are nicio obligație fiscală în ceea ce privește banii respectivi. Mai mult decât atât, prestatorul însuși, la momentul în care preschimbă tichetele în bani, scapă de obligațiile fiscale pentru că va primi valoarea netă a tichetelor.
Cel care prestează munca în gospodăria beneficiarului lucrează ca independent, practic – fie că vorbim de muncile necalificate ocazionale, iar una dintre activități e dintre cele 34 enumerate în lege (servicii de curățenie, călcat, gătit, plimbatul câinelui, grădinărit etc., fie că vorbim de munci necalificate făcute în mod curent sau de munci calificate pentru care, în mod normal, cel care lucrează ca independent ar trebui să încheie un contract de prestări servicii și să fie înregistrat ca PFA, întreprindere individuală sau să aibă chiar un SRL. În toate aceste situații, plătitorul și, totodată, beneficiarul lucrărilor în gospodărie nu are obligații fiscale de vreun fel în ceea ce privește banii datorați prestatorului.
Cea mai puțin probabilă variantă în practică este aceea în care beneficiarul muncilor casnice alege să devină angajator. Deși o persoană fizică poate, teoretic, să aibă calitatea de angajator, e puțin probabil să vrea să facă asta în acest context; în fond, de ce ai vrea să-i faci contract de muncă și să bifezi toate formalitățile legale impuse unui angajator celui care vine să-ți calce hainele și să-ți facă curat o dată la două săptămâni, să zicem?
Din calitatea de angajator discutăm însă și de cele mai extinse obligații de ordin fiscal – declararea și plata efectivă a taxelor salariale, însemnând impozit, contribuții sociale la sănătate și pensii, precum și contribuția asiguratorie de muncă (unica datorată de angajator, celelalte fiind suportate din brutul angajatului). Aici, practic, beneficiarul muncilor casnice nu doar că trebuie să se asigure de fiscalizarea veniturilor angajatului său, ci și de plata contribuției care îi revine numai lui.
