Home Life style

Ingrediente pentru chec:

2 cani de faina, 1 cana de apa minerala, 1 cana de zahar
½ cana de ulei, 1 praf de copt, 2 linguri cacao
2 linguri de gem de fructe
Esenta de vanilie, coaja de lamaie rasa, esenta de lamaie (sau care aroma va place mai mult)

Mod de preparare:

Se cerne faina cu praful de copt iar peste acestea adaugam uleiul, apa minerala, zaharul, coaja de lamaie si esentele – se amesteca cu un tel pana nu raman cocoloase si ati obtinut o compozitie omogena

Se separa o parte din compozitia alba – in care punem cele 2 linguri de cacao si gemul de fructe

Tapetam o tava de chec cu hartie de copt – punem compozitia alba si mai apoi cea neagra – va puteti juca cu diverse modele (arata mai frumos cand il taiati felii) ce le puteti face cu o scobitoare

Se pune la cuptor 35 – 40 de minute la 170 grade – se verifica inainte de a-l scoate (verificati cu scobitoarea – daca ramane aluat pe scobitoare cand o scoateti din chec atunci nu este facut)

Scoateti checul din cuptor cand este gata si pudrati-l cu zahar sau puteti pune ciocolata de post, topita sau rasa, depinde cum va place.

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail

Alimente care contribuie la fixarea calciului in oase

de Ana Moldovan

Alimente care contribuie la fixarea Calciului in oase Publicat in martie 16, 2016 in Sanatate de Blendea Ana-Lucia Telina de radacina si telina de frunze Consumate mai ales toamna si iarna, cele doua legume sunt inrudite si sunt stimulente si purificatoare , ajutand la digestie si stimuland pofta de mancare. Telina de radacina, mai ales cruda este o foarte buna sursa de vitamina K, utila asadar pentru coagularea sangelui si fixarea calciului. Aceasta se consuma cruda, rasa alaturi de putin mar si stropita cu putin suc de lamaie pentru a nu se oxida si a nu-si schimba culoarea. In ceea ce priveste telina de frunze, ramurelele sunt delicioase crude sau coapte putin pe jar, sau in supele de legume, la care adaugi cateva frunze parfumate.

Cicoarea de gradina Este o varietate de salata remineralizanta si tonica indeosebi pentru ficat.

Datele mai noi de cercetare au demonstrat ca ea imbunatateste absorbtia calciului si a magneziului. Este un aliment usor, bogata in nutrienti indispensabili si ofera un bun drenaj. Este de asemenea savuroasa cu putin ulei de masline si suc de lamaie. Banana Bananele sunt fructe ale bananierului si sunt cultivate in Africa, America Centrala, America de Sud si Asia. Reprezita o sursa bogata de potasiu, antioxidanti si este in acelasi timp antidiareica. Amidonul din bananele verzi contribuie la scaderea greutatii corporale la persoanele obeze si la persoanele care sufera de diabet de tip 2, imbunatatind sesnibilitatea celulara la insulina. Este de preferat sa fie consummate cele bine coapte, pentru a fi mai digestive. Clementina Clementina este un hibrid al mandarinei; lipsita de samburi si usor de decojit, este consumata pe scara larga. loading… Avantajele clementinelor pentru sanatate: contribuie la combaterea cancerului si a bolilor cardiovasculare si mentine oasele sanatoase.

Mananca clementinele ca atare, si, cand acestea apar pe piata inlocuieste sucul de portocale cu cel de clementine. Siropul de agave Incearca siropul de agave si nu vei mai renunta la el! Utilizat de azteci, siropul de agave se extrage din planat cu acelasi nume, din care se prepara si tequila. Seamana cu mierea lichida dar este mai gros si constituie o alternativa sanatoasa la zaharul rafinat, dar care contine fructoza, nerecomandata diabeticilor. Compozitia: fructoza si glucoza, are un index glycemic scazut putere de indulcire si bun pentru oase.

Pentru a inlocui zaharul alb, este bine de retinut ca 2 linguri de sirop de agave echivaleaza cu 100 g zahar.

Coriandrul Este apreciat mai ales pentru proprietatile sale carminative si digestive. Contine atat vitamina K cat si betacaroten si este digestive, acrminativ si antioxidant. Se consuma de preferinta frunzele crude, verzi, neofilite, fiindca prin gatire isi pierd aroma si se innegresc. Coada-calului Este una din cele mai vechi plante din lume.  Avantaje: remineralizanta, diuretica si depurative. De la coada-calului se foloseste planta intreaga, datorita continutului de de siliciu si acid silicic, consumandu-se sub forma de decoct. Sucurile de legume Sucurile de legume bio sunt foarte bogate in vitaminte si oligoelemente, si printre avantaje se numara si o buna asimilare de catre organism.

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail

Insuficienţă cardiacă: Ce este, simptome, cauze

de Ana Moldovan

Insuficienţa cardiacă este un termen care adesea provoacă nelinişte. În acest articol vorbim despre această afecţiune, îţi spunem ce este, care sunt simptomele şi cauzele insuficienţei cardiace. Vorbim şi despre opţiunile de tratament disponibile. Este important să mergi la medicul cardiolog dacă apar simptome cardiace îngrijorătoare.

 

Cum funcţionează inima

Inima este o pompă puternică, musculară, puţin mai mare decât un pumn. Sarcina sa este de a pompa cantitatea potrivită de sânge către toate organele şi ţesuturile corpului. Acest lucru se numeşte circulaţie. Inima are patru camere:

  • două camere superioare numite atrii;
  • două camere inferioare numite ventricule.

Atriul drept preia sângele lipsit de oxigen din restul corpului şi îl trimite prin ventriculul drept la plămâni, care infuzează sângele cu oxigen. Sângele bogat în oxigen circulă de la plămâni către atriul stâng, apoi către ventriculul stâng, care îl pompează către restul corpului. Inima pompează sângele către plămâni şi către toate ţesuturile corpului. Pentru ca inima să funcţioneze corect, cele patru camere trebuie să bată în mod organizat. O inimă sănătoasă are o capacitate de pompare mai mult decât suficientă pentru a face să circule sângele în mod corespunzător.

Ce este insuficienţa cardiacă

Insuficienţa cardiacă este o afecţiune cronică şi progresivă care afectează capacitatea inimii de a pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile corpului. Este o afecţiune serioasă, care necesită îngrijire medicală imediată. Inima este un organ vital care pompează sânge în corp cu scopul de a-i furniza oxigen şi nutrienţi. Insuficienţa cardiacă apare atunci când muşchiul inimii nu mai pompează sângele la fel de bine cum ar trebui. Practic, inima nu poate ţine pasul cu volumul său de muncă. Când se întâmplă acest lucru, sângele refulează adesea şi se poate acumula lichid în plămâni, provocând dificultăţi de respiraţie. Insuficienţa cardiacă poate pune viaţa în pericol. La început, inima încearcă să compenseze acest lucru prin:

  • extindere: inima se întinde pentru a se contracta mai puternic şi a ţine pasul cu cererea organismului de a pompa mai mult sânge. În timp, acest lucru face ca inima să se mărească.
  • dezvoltă mai multă masă musculară: creşterea masei musculare are loc deoarece celulele contractante ale inimii devin mai mari. Acest lucru permite inimii să pompeze mai puternic, cel puţin la început.
  • pomparea mai rapidă: acest lucru ajută la creşterea debitului inimii.

De asemenea, organismul încearcă să compenseze în alte moduri:

 

  • vasele de sânge se îngustează pentru a menţine tensiunea arterială ridicată, încercând să compenseze pierderea de putere a inimii.
  • rinichii reţin mai multă sare şi apă în loc să le elimine prin urină. Acest lucru creează un volum crescut de sânge, care ajută la menţinerea tensiunii arteriale şi permite inimii să pompeze mai puternic. Dar, în timp, acest volum suplimentar poate suprasolicita inima, agravând insuficienţa cardiacă.

Aceste măsuri temporare maschează problema insuficienţei cardiace, dar nu o rezolvă. Insuficienţa cardiacă continuă şi se agravează, până când aceste procese de compensare nu mai funcţionează. În cele din urmă, inima şi corpul pur şi simplu nu mai pot ţine pasul, iar persoana se confruntă cu oboseală, probleme de respiraţie sau alte simptome. Insuficienţa cardiacă poate implica partea stângă a inimii, partea dreaptă sau ambele părţi. Cu toate acestea, de obicei, afectează mai întâi partea stângă. Persoanele cu insuficienţă cardiacă pot avea simptome severe. Unii pot avea nevoie de un transplant de inimă sau de un dispozitiv care să ajute inima să pompeze sângele. Insuficienţa cardiacă poate fi de mai multe tipuri şi are mai multe stadii, tocmai de aceea este recomandat ca medicul cardiolog să stabilească diagnosticul şi tratamentul.

Factorii de risc pentru insuficienţa cardiacă

Anumite afecţiuni medicale pot creşte riscul de insuficienţă cardiacă, inclusiv:

  • boala arterelor coronare (cel mai frecvent tip de boală cardiacă) şi atacurile de cord;
  • diabet;
  • tensiune arterială ridicată;
  • obezitate;
  • boala valvulară a inimii.

Comportamentele nesănătoase pot creşte, de asemenea, riscul de insuficienţă cardiacă, în special pentru persoanele care au una dintre afecţiunile enumerate mai sus. Comportamentele nesănătoase care cresc riscul de insuficienţă cardiacă includ:

  • fumat;
  • consum de alimente bogate în grăsimi, colesterol şi sodiu;
  • sedentarism;
  • consum excesiv de alcool.

Simptomele insuficienţei cardiace

În cazul insuficienţei cardiace, inima nu poate furniza suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Simptomele se dezvolta lent. Uneori, simptomele insuficienţei cardiace încep brusc. Simptomele insuficienţei cardiace pot include:

  • dificultăţi de respiraţie când eşti activ sau când stai culcat;
  • oboseală şi slăbiciune;
  • umflături la nivelul picioarelor;
  • bătăi rapide sau neregulate ale inimii;
  • capacitate redusă de a face exerciţii fizice;
  • respiraţie şuierătoare;
  • o tuse care nu dispare;
  • umflarea abdomenului;
  • creştere în greutate foarte rapidă din cauza acumulării de lichide;
  • greaţă şi lipsă de apetit;
  • dificultăţi de concentrare sau scăderea vigilenţei;
  • dureri în piept dacă insuficienţa cardiacă este cauzată de un atac de cord.

Când trebuie consultat medicul

Mergi la medicul cardiolog dacă crezi că ai putea avea semne de insuficienţă cardiacă. Solicită serviciul de urgenţă dacă prezinţi simptome precum:

  • dureri în piept;
  • leşin sau slăbiciune severă;
  • bătăi rapide sau neregulate ale inimii cu dificultăţi de respiraţie, dureri în piept sau leşin;
  • dificultate bruscă şi severă a respiraţiei.

Aceste simptome se pot datora insuficienţei cardiace. Dar există multe alte cauze posibile. Nu încerca să te diagnostichezi singur. Cardiologii recomandă teste pentru a afla dacă simptomele se datorează insuficienţei cardiace sau altei afecţiuni. Adresează-te imediat medicului dacă ai insuficienţă cardiacă şi:

  • simptomele tale se agravează brusc;
  • apare un simptom nou;
  • te îngraşi în câteva zile.

Astfel de schimbări ar putea însemna că insuficienţa cardiacă existentă se agravează sau că tratamentul nu funcţionează.

Cum se tratează insuficienţa cardiacă?

Diagnosticul şi tratamentul precoce pot îmbunătăţi calitatea şi durata vieţii persoanelor care suferă de insuficienţă cardiacă. Tratamentul stabilit de medicul cardiolog implică, de obicei, următoarele:

  • medicamente;
  • reducerea sodiului din alimentaţie;
  • consumul de mai puţine lichide;
  • dispozitive care elimină excesul de sare şi apă din sânge;
  • transplant de inimă şi alte intervenţii chirurgicale;
  • exerciţii fizice zilnice;
  • persoanele cu insuficienţă cardiacă îşi urmăresc, de asemenea, simptomele în fiecare zi, astfel încât să poată discuta aceste simptome cu echipa de îngrijire a sănătăţii.

În acest articol, am examinat în detaliu insuficienţa cardiacă. Am subliniat principalele cauze şi am discutat despre opţiunile de tratament disponibile. Insuficienţa cardiacă este o afecţiune complexă, implicând o serie de factori şi variabile. Importanţa înţelegerii acestei boli constă în capacitatea de a ne proteja inima şi a ne îmbunătăţi calitatea vieţii.

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail

11 lucruri înspăimântătoare despre alimente

de Maria

Când vine vorba despre alimente sau băuturi, cu toţii suntem mai atenţi la ceea ce consumăm. Dar oare tot ce scrie pe etichetă este adevărat? Iată câteva lucruri înspăimântătoare despre alimente, menţionate în cartea “1,001 Facts that Will Scare the S#*t Out of You” (1.001 lucruri care m-au speriat de moarte”, aparţinând americanului Cary McNeal.

1. Zahăr alb: Ţi-ai pune o lingură de pudră de oase de vită în cafea? Cu siguranţă nu. Dar zahăr? Probabil da. Nu uita însă că pentru albirea zahărului atât de popular se folosesc cărbuni din oase de vită. Procesul a fost patentat pentru prima dată în 1812.

2. Vinul:  Tuturor ne place vinul. Însă s-ar putea să ne gândim de două ori înainte de a mai lua un vin ieftin de pe raft. Când strugurii sunt culeşi cu ajutorul maşinilor, acestea “curăţă” tot, inclusiv insecte, pasări sau orice altceva se află prin  preajmă. Nu toţi producătorii aleg bob cu bob înainte de a presa strugurii, aşa că tot ce este “în plus” merge laolaltă. Producătorii de vin care se respectă îndepărtează 99% dintre elementele “externe”.

3. Junk food: În 2008, un poliţist a dat în judecată KFC/Taco Bell şi a câştigat 40.000 de dolari, după ce s-a dovedit că un angajat al firmei a scuipat şi urinat în ingrediente. Fiul poliţistului a început să vomite la câteva ore după ce a consumat produsele, iar starea lui s-a înrăutăţit. Surprinzător, angajatul nu a fost concediat din cauza incidentului. El a fost dat, totuşi, afară, după ce a lipsit nemotivat de la serviciu.

4. Fructe: Potrivit unui studiu, 90% dintre piersicile, merele, nectarinele şi căpşunile testate conţineau pesticide, chiar şi după spălarea temeinică sau îndepărtarea cojii.

5. Pui: 70% dintre puii crescuţi pentru consumul uman din Statele Unite conţin un aditiv alimentar aprobat de FDA – (Food and Drug Administration, Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor) pe bază de arsenic. Acesta este adăugat ca un antibiotic în alimentaţia păsărilor. În plus, găinaţul acestora (care conţine, de asemenea, arsenic) este folosit ca îngrăşământ pe terenurile pe care se cultivă hrana pentru respectivele păsări.

6. Pâine: Cui nu-i place pâinea moale şi pufoasă? Ştiai însă că este aşa pentru că unii producători folosesc sulfat de amoniu (E517) care face drojdia să crească? Ca o curiozitate, sulfatul de amoniu mai este folosit la îngrăşăminte, la stingerea incendiilor şi la fabricarea bombelor.

7. Fără grăsimi: De multe ori cădem în capcana alimentelor fără grăsimi. Însă când este îndepărtată grăsimea dintr-un produs, aceasta este înlocuită cu ingrediente mult mai nesănătoase pentru a reconstrui savoarea. În plus, produsele fără găsimi conţin mult mai multe calorii.

8. Produse organice: Numai 16% din produsele organice aparţin micilor producători. Restul aparţine marilor companii care produc şi celelalte alimente. Dacă vrei mâncare organică, ia-o de la ţară, nu de la supermarket.

9. Spermă de peşte: În Rusia, lapţii (sperma de peşte) se consumă muraţi, în Sicilia sperma de ton este folosită ca topping pentru pizza. În Japonia se consumă sperma de cod, peşte balon şi peşte undiţar.

10. Coloranţi: Roşu Citrus (E 121) este un colorant interzis în Statele Unite. Producătorii de portocale însă au voie să-l folosească pentru a colora fructele şi a le face mai apetisante.

11. Supa de câine: Bosingtang este numele unei supe coreene din câine. Animalele folosite aparţin unei anumite rase (Nureongi) care nu este întâlnit ca animal de companie. Câinii sunt crescuţi în ferme speciale, precum cele de vite sau ovine. Oficial, guvernul Coreean a interzis folosirea câinilor în alimentaţie, în urma nenumăratelor plângeri internaţionale, însă multe restaurante au acest fel de mâncare.

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail

6 asocieri alimentare care-ţi fac praf sănătatea

de Maria

Diversele asocieri alimentare pe care le facem pe parcursul unei zile ne pot perturba digestia dacă nu apelăm la combinaţiile de mâncăruri cele mai prietenoase pentru organism. Iată care sunt şase dintre cele mai nocive asocieri pe care le putem face.

Atenţie mare la combinaţiile de la masă!

O regulă foarte simplă de care trebuie să ţii cont de fiecare dată când te pui la masă este să nu amesteci tot ce găseşti în frigider la aceeaşi masă. Limitează-te la o asociere cât mai simplă a alimentelor pentru a-ţi ajuta sistemul digestiv să facă faţă fiecărei solicitări la care este supus. „Stomacul omului nu poate prelucra mai mult de o mâncare concentrată odată. Orice aliment care nu este fruct sau legumă crudă este mâncare concentrată”, susţine prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Iată ce nu trebuie să combini la aceeaşi masă:

1. Cartofi cu carne (carne roşie, carne de pasăre, peşte)

Carnea produce sucuri gastrice acide pentru a fi digerată şi acest lucru se întâmplă foarte lent. În schimb, cartofii produc sucuri gastrice alcaline, sunt digeraţi repede şi necesită enzime diferite. „Dacă veţi consuma aceste alimente împreună veţi provoca o lupta digestivă între enzime concurente. Rezultatul este că mâncarea nu va fi digerată cum trebuie şi de aici gazele, balonarea, arsurile stomacale, durerile de stomac, malabsorbţia, indigestia şi lipsa energiei”, aflăm de la nutriţionistul britanic Gillian McKeith, citând din cartea sa „Hrană vie pentru sănătate”.

2. Paste cu carne

Merg pe acelaşi principiu al combinaţiei de mai sus, nefiind indicată combinarea la aceeaşi masă a carbohidraţilor cu proteinele. Mai mult, încearcă să eviţi total consumul pâinii în asociere cu pastele sau cu supa de carne şi tăiţei.

3. Orez cu carne

Din nou, carbohidraţi cu proteine la aceeaşi masă, care împreună pot să perturbe serios digestia. Este indicat să consumi orezul doar în combinaţie cu legume.

4. Fructe cu cereale şi lactate = gaze

Fructele se consumă întotdeauna singure, la distanţă de cel puţin o oră de mese, deoarece folosesc enzime total diferite de toate celelalte alimente.

5. Cereale cu lapte = gaze

Sunt tot carbohidraţi în combinaţie cu proteine. Nici fulgii de porumb nu se asociază cu produsele lactate. Laptele se digeră foarte greu, mai ales dacă îţi lipseşte enzima lactază care determină tot tacâmul de simptome enumerate mai sus: balonare, gaze, constipaţie etc.

6. Pâine cu carne şi ouă

Este setul complet, digestia noastră va fi afectată cu siguranţă pentru că practic vom consuma porţie dublă de proteine asociate cu carbohidraţi.

 

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail

Tratamente, leacuri si terapii pentru diverse afectiuni

de Ana Moldovan

Pentru a preveni apariția varicelor

În prezent, aproximativ o treime din femeile ajunse la vîrstă de 25 de ani suferă din cauza problemelor legate de circulația defectuoasa a membrelor inferioare,

iar de cele mai multe ori este vorba de maladii venoase, cunoscute și sub numele de varice, care afectează sistemul nervos profund sau superficial. Exista patru stadii ale afectării varicelor: în stadiul I, numit prevaricos, picioarele sint grele că de plumb, apar dureri ale moleților (încheietură gleznei) și piciorului, furnicături, edeme și senzații de arsura în picioare. În stadiul ÎI apar varicele pe traiectul venelor, iar în stadiul III apare așa-numita eczema varicoasa, în timp ce în ultimul stadiu apar ulcerele varicoase.

Cele mai indicate masuri împotrivă varicelor sint exercițiile fizice, ciorapii elastici, înotul și mersul pe jos, care ajuta la ameliorarea circulației venoase.

Femeile care suferă de varice trebuie să renunțe la încălțămintea cu toc, 5 cm este limita maxima a înălțimii tocurilor pe care o recomanda medicii, iar în cazul în care au existat în familie cazuri de tromboflebite, este posibil că și copiii să sufere de aceasta boala.

De asemenea, sarcina poate să provoace sau să agraveze o boala varicoasa, însă trebuie evitate și baile sau dușurile prea fierbinți ori expunerea prelungita la soare, mai ales la plaja. Totodată, după o baie normala, obișnuită, este bine să se facă un dus ceva mai rece, iar în general: alcoolul, cafeaua, alimentele puternic aromate, cit și mirodeniile (ceai, piper, boia, ardei etc.) sint contraindicate, la fel și grăsimile de origine animala, dar, de cele mai multe ori, lipsa de mișcare duce la stagnarea singelui în vene și agravarea varicelor, a bolii în general. Menținerea nemișcată a picioarelor timp de mai multe ore conduce de cele mai multe ori la apariția sau la înrăutățirea și agravarea bolii, iar în cazul apariției varicelor, cit și pentru a evita agravarea bolii, tratamentul cu pilule contraceptive trebuie efectuat numai sub stricta supraveghere a medicului.

Castraveții sint un bun diuretic

Aceasta leguma conține cea mai mare cantitate de apa, fiind un bun diuretic și eliminind astfel toxinele acumulate în organism. Fiindcă în coaja să sint foarte multe vitamine, este recomandat să nu fie consumat decojit, ci doar să fie bine spălat sub jet de apa, cu o periuță. Se consuma tăiat în rondele, sub forma de salata sau fiert, pentru persoanele care au un stomac mai delicat. Ras și stors, castr

avetele da o zeama, care amestecata cu alcool pur se lasă la macerat și constituie o apa excepțională pentru tonifierea și înfrumusețarea tenului. De asemenea, pentru un ten strălucitor și frumos sint recomandate măștile cu rondele de castraveți proaspeți, care sint bune și eficace și contra arsurilor de soare, mai ales la plaja.

Bananele și amidonul rezistent

Nu tot ce este bun la gust este bun și pentru sănătatea noastră. Este un fapt dovedit adeseori în decursul vieții, așa că medicii și cercetătorii

ne sfătuiesc tot mai insistent să nu mai facem abstracție și să consumam alimente care nu sint senzațional de delicioase, dar care ajuta enorm organismului. Un bun exemplu în acest sens sint fructele și legumele care într-un anumit stadiu de coacere sau preparate într-un anumit fel dezvolta așa-numitul amidon rezistent, care ajunge la colon, protejindu-l împotrivă cancerului. Astfel, amidonul rezistent se regăsește în porumbul fiert, dar nu în cel proaspăt, ci în cel mai vechi, în bananele verzi, necoapte, cit și în cartofii care după ce sint preparați în orice fel de mîncare e bine să fie consumați reci și nu calzi.

Ceaiul verde și binefacerile sale

În tarile asiatice, ceaiul verde este consumat precum cafeaua la noi în Romania și aceasta pentru că este bogat în polifenoli, o clasa de substanțe fito-chimice cu o putere antioxidanta de 100 de ori mai mare decit a vitaminei C.

Experiențele din laborator efectuate pină în prezent arata că mai mulți polifenoli din ceaiul verde, numiți catecine, pot inhiba creșterea unor noi vase de singe, ceea ce conduce la prevenirea cancerului prin privarea tumorilor incipiente de hrana.

Studiile din China leagă consumul zilnic de ceai verde de un risc scăzut de cancer la stomac, esofag și ficat, iar studiile din Japonia arata că zece cesti de ceai verde pe zi consumate reduc riscul bolilor de inima. Daca pare greu de înghițit atîta ceai, folosiți-l drept apa de gura: plimbind ceaiul prin gura îndepărtați bacteriile care cauzează apariția cariilor dentare. În plus, după ce a fost aplicat pe pielea cobailor din laborator, s-a ajuns la concluzia că reduce și apariția cancerului de piele. Ceaiul negru din aceleași frunze că și ceaiul vede, dar procesat în mod diferit, poate fi la fel de eficient și bun.

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail

De unde ştim că Biblia e adevărată?

de Ana Moldovan

E o întrebare excelentă, pentru că mare parte din credibilitatea credinţei creştine se bazează pe veridicitatea Scripturii. Biblia este sursa noastră primordială de informaţii despre Isus şi despre toate acele lucruri pe care le îmbrăţişăm că elemente ale credinţei noastre. Desigur, dacă Biblia nu este adevărată, atunci cei ce se declară creştini au o problemă serioasă. Eu cred că Biblia este adevărată. Cred că este Cuvântul lui Dumnezeu. Aşa cum Însuşi Isus declara despre Scriptură, „Cuvântul Tău este adevărul”. Dar de ce sunt convins că Biblia este adevărul?

Trebuie să punem mai întâi o întrebare mai generală. Cum ştim că un lucru e adevărat? Punem aici o întrebare tehnică în epistemologie. Cum putem testa ceva să vedem dacă este adevărat? Există un anume gen de adevăr pe care îl putem testa prin observare, experimentare, urmărire, examinare şi dovezi ştiinţifice. În ce priveşte istoria lui Isus, în măsura în care cunoaştem orice istorie, vrem să verificăm relatările Scripturii folosind acele mijloace prin care se pot testa dovezile istorice – prin arheologie, de exemplu. Există anumite elemente ale Scripturii, cum ar fi afirmaţiile istorice, care trebuie analizate folosind standardele obişnuite ale istoriografiei. Invit pe oricine să facă acest lucru – să verifice pentru a se convinge.

În al doilea rând, vrem să verificăm pretenţia de adevăr folosind testul raţiunii. Are consecvenţă logică, sau se contrazice în ceea ce afirmă? Examinăm conţinutul Scripturii să vedem dacă e coerent. Acesta e un alt test al adevărului. Unul dintre cele mai uimitoare lucruri, desigur, este acela că Biblia are literalmente mii de profeţii istorice care pot fi verificate, cazuri în care evenimentele au fost prevestite cu claritate, iar atât profeţia cât şi împlinirea ei sunt evenimente istorice consemnate. Însăşi dimensiunea împlinirii absolute a profeţiilor din scrierile Vechiului Testament ar trebuie să fie suficientă că să convingă pe oricine că avem de‑a face cu un gen de literatură supranatural.

Desigur, unii teologi au spus că, în ciuda tuturor dovezilor pe care le avem că Scriptura e adevărată, o putem accepta cu adevărat doar atunci când Duhul Sfânt lucrează în noi că să înfrângă prejudecăţile şi ideile noastre preconcepute despre Scriptură, despre Dumnezeu. În teologie, numim acest lucru mărturia lăuntrică a Duhului Sfânt. Vreau să subliniez în acest punct faptul că, atunci când Duhul Sfânt mă ajută să văd adevărul Scripturii şi să accept adevărul Scripturii, nu e din cauză că Duhul Sfânt îmi dă o înţelegere deosebită pe care nu o dă altcuiva sau îmi dă anumite informaţii speciale pe care nimeni altcineva nu le are. Tot ce face Duhul Sfânt este să îmi schimbe inima, să îmi schimbe atitudinea faţă de dovezile care există deja. Cred că Însuşi Dumnezeu a sădit în Scripturi o consecvenţă implicită care dovedeşte că acesta este Cuvântul Său.

Care a fost procesul prin care conciliile bisericii au decis care manuscrise trebuie incluse în Biblie?

Biserica s‑a întrunit în diferite concilii istorice, în care reprezentanţii bisericii au examinat documentele candidate la includere. Aş putea menţiona că printre aceste documente care n‑au ajuns să fie incluse se găseşte şi una din primele scrisori ale lui Clement din Roma, episcop al Romei în jurul anului 95 d.Hr. Unul din motivele pentru care scrisoarea lui Clement n‑a fost inclusă în Canon a fost acela că Clement a recunoscut în lucrarea să superioritatea scrierilor apostolilor.

Care au fost criteriile după care conciliile bisericeşti au evaluat candidatele la admiterea în Canonul bisericii? Unul a fost originea apostolică; adică, dacă s‑a putut dovedi că o carte a fost scrisă de un apostol al lui Isus Hristos, acea carte a fost acceptată în Canon. De exemplu, înţelegem că Evanghelia după Matei a fost scrisă de unul din cei doisprezece ucenici, un membru al grupului apostolilor, astfel încât cartea să a fost acceptată că fiind canonică încă de la început. N‑a fost nevoie să se aştepte până la ultimul conciliu din secolul patru pentru că Evanghelia după Matei să fie inclusă. Lucrurile au fost clare încă din prima zi.

Mai avem şi cărţi, cum ar fi Marcu. Marcu nu a fost un apostol, dar Marcu a fost secretarul lui Petru, şi ştim că în spatele lui Marcu stătea autoritatea lui Petru, astfel încât Evanghelia după Marcu a fost acceptată foarte devreme în biserica creştină. Epistolele lui Pavel au fost acceptate încă de la început; chiar şi Petru le numeşte „Scripturi” în epistolele sale.

Un alt criteriu a fost acceptarea unei cărţi de către comunitatea bisericii primare. De asemenea, era necesară conformitatea cu acel nucleu de cărţi despre care n‑a existat niciodată vreo îndoială. Cele câteva cărţi în legătură cu care au existat dezbateri au fost puse faţă în faţă cu ceea ce era deja clar stabilit că formează Scriptura.

 

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail

Reţetă Tibetană cu usturoi

de Ana Moldovan

Această reţetă este de 5000 de ani şi este recomandată în vindecarea unor tumori, prevenirea infarctului miocardic, prevenirea unor boli de stomac [ulcer]. În acelaşi timp organismul este purificat de calorii şi depuneri adipoase, îmbunătăţeşte metabolismul, vasele sanguine devin elastice, previne ateroscleroza, cardiopatia ischemică, paralizia, apariţia diferitelor tumori, ameliorează vederea.

Mod de preparare : se spală şi se curăţă foarte bine 350gr de usturoi, apoi se pisează mărunt într-o piuliţă de lemn. După ce este bine pisat se iau cu o linguriţa 200gr din această compoziţie [partea mai suculentă] şi se introduce într-un vas ce conţine 200ml alcool rafinat de 96 grade. Vasul se închide ermetic şi se ţine la rece, timp de 10 zile. Se strecoară maceratul prin tifon, se pune într-o sticlă bine închisă şi se mai ţine încă 3 zile.

Mod de administrare : într-un pahar în care s-au pus 50ml lapte rece [în prealabil fiert] se adaugă un număr anume de picături de suc de usturoi şi se bea cu 15 minute înaintea fiecărei mese.

Tratamentul se face timp de 11 zile, astfel :
Ziua 1 = dimineaţa 2 picături, prânz 2 picături, seara 2 picături
Ziua 2 = dimineaţa 4 picături, prânz 5 picături, seara 6 picături
Ziua 3 = dimineaţa 7 picături, prânz 8 picături, seară 9 picături
Ziua 4 = dimineaţa 10 pic, prânz 11 pic, seară 12 pic
Ziua 5 = dimineaţa 13 pic, prânz 14 pic, seara 15 pic
Ziua 6 = dimineaţa 15 pic, prânz 14 pic, seara 13 pic
Ziua 7 = dimineaţa 12 pic, prânz 11 pic, seară 10 pic
Ziua 8 = dimineaţa 9 pic, prânz 8 pic, seara 7 pic
Ziua 9 = dimineaţa 6 pic, prânz 5 pic, seara 4 pic
Ziua 10 = dimineaţa 3 pic, prânz 2 pic, seară 1 pic
Ziua 11 = dimineaţa 25 pic, prânz 25 pic, seară 25 pic
Foarte important : tratamentul nu se poate repeta decât la 6 ani

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail

8 MODURI DE A ECHILIBRA VIATA DE MAMA CU CEA DE SOTIE

de Ana Moldovan

Echilibrarea căsătoriei și a maternității este, ei bine… pur și simplu imposibil. În timp ce faci tot ce-ți sta în putere pentru a menține un echilibru bun intre viață profesionala și viață privata, responsabilitățile tale în interiorul și în afara locului de munca pur și simplu nu par probabil.

Pentru mamele care lucrează, exista un sentiment de vinovăție care se instalează din faptul că sunt departe de copilul tău în timpul zilei. În plus, cunoașterea cum să fii o sotie buna poate face lucrurile și mai complicate.

Ce poți face? Am cerut experților cele mai bune sfaturi despre cum poți fi totul pentru țoață lumea tot timpul, inclusiv să fii o sotie grozava pentru soțul tău și o mama grozava pentru copiii tai. Iată ce au avut de spus:

1. Fii grozava cu tine însuti.

Hrănește-te, fă-ți timp pentru pasiunile tale și găsește timp pentru a lucra la obiectivele tale personale. Continuarea creșterii și a prospera vă vă ajuta și familia să crească și să prospere.

2. Rămâneți pozitiva.

Asigurați-vă că spuneți mai multe lucruri pozitive decât negative. Negativele includ corecții, plângeri, sâcâială și prelegeri. Aspectele pozitive includ să le spui ceea ce iți place la ei prin cuvintele tale sau prin acțiunile tale.

O declarație pozitiva ar putea fi: „Mulțumesc că ai fost tăcut în timp ce am vorbit la telefon tocmai acum. Am apreciat atenția ta”. Presarăți-vă relațiile cu comentarii pozitive și lucruri pozitive se vor dezvolta în relațiile voastre.

3. Întâlnește frustrarea cu dragoste.

Când copilul sau partenerul tău tipa, tipa sau se comporta, surprinde-l. În loc să reacționați cu frustrare sau furie, faceți o fata amuzanta sau doar priviti-i cu blândețe și dragoste și oferă-le o îmbrățișare.

4. Obțineți părerea familiei dvs.

Întrebați-vă copiii și partenerul, din când în când, cum cred ei că vă descurcați că părinte și/sau partener. Întrebați-i cum ar dori să vă îmbunătățiți și încercați să ascultați cu urechile deschise. Poate că asta îi vă inspira să vă puna aceeași întrebare cândva!

5. Împărtășește vise acasă.

Visele și poveștile pot fi prețuite de dragul lor în viață de zi cu zi a unei familii. Când copiii sau partenerul tău vor să-și împărtășească visele, fă loc pentru asta în viață ta aglomerata.

Crearea unui spatiu zilnic pentru împărtășirea viselor încurajează creativitatea și îi ajuta atât pe copii, cât și pe părinți, aratandu-vă lucruri care necesita acțiuni suplimentare.

6. Joaca-te în aer liber pe tot parcursul anului.

Cercetările arata că atât adulții, cât și copiii petrec mai mult timp în interior în aceste zile. Stabilirea unei „ora verde” pentru copiii tai îi vă ajuta să crească și să se dezvolte în moduri mai sănătoase și jucăușe.

Făcând o plimbare în cuplu în cartierul tău sau într-un parc comunitar din apropiere, iți vă oferi timp să vorbești, să-ți planifici săptămână și să creezi o mai mare intimitate în relația ta.

7. Călătorește acasă.

Multe familii în vremurile economice actuale nu își permit să călătorească în destinații îndepărtate. Cu toate acestea, a fi turist în propriul nostru oraș sau oraș natal este o modalitate jucăușă și ușoară de a te implica în comunitatea ta.

Postați o harta locala în camera de joaca pentru copii sau oriunde vă petreceți mai mult timp că familie acasă și pictați, desenați sau postați sugestii despre locuri de vizitat cu copiii dvs. și în cuplu. Pune datele de călătorie în calendarul tău și angajează-te în noi aventuri.

Călătoria ne extinde viziunea asupra lumii. Atât copiii tai, cât și relația voastră vor beneficia.

8. Planificați întâlniri săptămânale de joc.

Cel mai frecvent răspuns pe care îl aud când întreb „Ce mai faci?” este ocupat!”

Postarea unor întâlniri de joaca în calendarul dvs. amestecate de-a lungul săptămânii în rafale scurte sau asumarea unui angajament o data pe săptămână atât pentru copiii dvs., cât și pentru relația voastră de a juca împreună, arata un angajament bazat pe inima de a aduce mai multa bucurie în viață dvs. că familie și că cuplu.

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail
Newer Posts
Older Posts