În momentul de față nu există standarde industriale recunoscute care să stabilească cât ar trebui să reziste hainele la purtare și spălare. Producătorii au început însă să utilizeze un protocol de longevitate a îmbrăcămintei realizat de WRAP (WRAP’s Clothing Longevity Protocol), un ONG cu activități în zona combaterii schimbărilor climatice, înființat în Marea Britanie.
Protocolul, care funcționează ca un ghid de bune practici, include standarde de durabilitate ale hainelor, astfel ca producătorii să aibă puncte de reper atunci când fac teste pe propriile produse.
Or, potrivit acestor repere, durata de viață a următoarelor produse ar trebuie să fie următoarea:
- Pentru tricotaje, standardul WRAP este 30 de spălări pe durata vieții produsului estimată de ONG la 5 ani, față de 3,7 ani cât rezistau hainele în anul publicării protocolului ( 2012-2013), conform unor studii de piață. Pentru a dura atât ar trebui purtate de 30 de ori pe an.
- Pentru cămăși, standardul WRAP este de 40 de spălări pe durata de viață a produsului estimată la 5 ani. Practic, pentru a putea dura atât, o cămașă ar trebui purtată de 16 ori pe an.
- Blugii ar putea rezista la 30 de spălări, ceea ce înseamnă că, din estimările WRAP, ar putea fi purtați de 75 de ori într-un an, timp de patru ani.
- Ciorapii ar trebui să reziste la 62 de spălări, deci pot fi purtați de 50 de ori pe an, timp de 2,5 ani.
- În cazul tricourilor, standardul spune că ar putea rezista la 56 de spălări pe an. Ar putea fi purtați de 25 de ori pe an, timp de 4,5 ani.
Datele se bazează pe presupuneri de specialitate privind frecvența tipică a uzurii și sunt raportate la durata de viață țintă a produsului în termeni de ani calendaristici.
„Cifrele sunt doar orientative și depind de capricii, cum ar fi simțul vestimentar și obiceiurile de spălare ale indivizilor, precum și de amploarea garderobei acestora. De exemplu, oamenii au, în general, mult mai multe bluze decât pantaloni, astfel încât fiecare bluză este probabil să fie aleasă mai rar. Vremea poate juca, de asemenea, un rol: în cazul unui produs de tricotaje, de exemplu, se poate presupune că purtarea este mai frecventă în lunile reci și mai puțin frecventă în lunile mai calde. Datele vor depinde, de asemenea, de fibre, în special în cazul tricourilor”, potrivit Protocolului.
Cât pot fi purtate, de fapt, unele haine
Ca parte a cercetării pentru protocolul WRAP, au fost efectuate teste de longevitate sub forma unor cicluri repetate de spălare și uscare și a unor teste de purtare prelungită pe o serie de produse.
Rezultatele au arătat că:
- tricotajele au rezistat la 20 de cicluri repetate de spălare/uscare și la 24 de ore pe spălare în testele în care au fost purtate de bărbați 200 de ore sau 11 ore la purtătorii copii,
- cămășile au rezistat la 40 de de cicluri repetate de spălare/uscare și la 18 ore pe spălare în testele în care hainele au fost purtate 200 de ore,
- blugii au rezitat la 40 de de cicluri repetate de spălare/uscare și la 39 de ore pe spălare în testele în care hainele au fost purtate 200 de ore,
- ciorapii au rezitat la 50 de de cicluri repetate de spălare/uscare și la 24 de ore pe spălare în testele în care hainele au fost purtate 200 de ore,
- tricourile au rezitat la 50 de de cicluri repetate de spălare/uscare și la 28 de ore pe spălare în testele în care hainele au fost purtate 200 de ore.
„Testele de purtare prelungită, timp de aproximativ 200 de ore, nu au confirmat valoarea extinderii testelor de purtare de la 50 de ore la 200 de ore. Practica standard a industriei de a efectua teste timp de 50 de ore dezvăluie deja punctele slabe care ar putea duce la returnarea produselor de către clienți după o perioadă scurtă de purtare. În prezent, defectarea hainelor este evidentă la unele articole (de exemplu, țesătura se uzează la genunchi la o pereche de blugi)”, se mai arată în protocol.
De altfel, un sondaj citat de WRAP a identificat ca principale motive pentru care hainele nu mai pot fi purtate decolorarea (în special pentru jerseuri și țesături) și calitatea țesăturii (în special pilling în cazul tricourilor și jerseurilor). Alte probleme cheie constatate se referă la deteriorarea țesăturii care se poate rupe sau subția, uzura generală între picioare, la pantaloni, decolorarea cămășilor albe (în special a gulerelor) și găurile din cusături (inclusiv din căptușelile jachetelor).
De ce ar vrea producătorii să realizeze haine care durează mai mult
Un mijloc important de reducere a amprentei ecologice a hainelor este creșterea duratei de viață a acestora. În plus, producătorii au de câștigat notorietate și implicit clienți atuci când pun pe piață produse de calitate. Spre exemplu, retailerul internațional Primark, care a intrat anul trecut pe piața locală, a anunțat lansarea unei noi colecții realizată pentru a fi purtată mai mult timp, contribuind astfel la reducerea risipei din modă.
“Ne-am angajat să creștem nivelul de rezistență a hainelor noastre până în 2025. Durabilitatea se concentrează pe longevitatea hainelor prin spălare și purtare odată ce au părăsit magazinele noastre. Ne-am bazat standardul de rezistență sporită pe Protocolul de longevitate a îmbrăcămintei WRAP (WRAP’s Clothing Longevity Protocol). Am început cu testarea denimului, șosetelor și a tuturor hainelor din tricot din secțiunea îmbrăcăminte pentru femei. Îmbrăcămintea pentru bărbați și pentru copii sunt acum testate în aceste categorii. În ceea ce privește standardul de spălare pentru jerseu, acesta se bazează pe Protocolul de longevitate a îmbrăcămintei WRAP. Pentru denim, acesta se bazează pe Protocolul de longevitate a îmbrăcămintei WRAP și pe liniile directoare ale Fundației Ellen MacArthur din cadrul programului „The Jeans Redesign”. Aceste standarde de spălare sunt, de asemenea, utilizate în mod obișnuit de un număr de comercianți de modă”, au declarat reprezentanții Primark pentru Economica.
În ceea ce privește reciclarea, retailerul are containere de preluare a produselor textile pentru reciclare în magazinele din Marea Britanie, Republica Irlanda, Germania și Austria, cu planuri de a le implementa pe toate piețele în viitor.